Bătălia Angliei
În vara și toamna anului 1940, Germania a încercat să obțină superioritatea aeriană asupra Britaniei ca precondiție pentru invazie. Luftwaffe a atacat aeroporturile, radarele și ulterior orașele, în timp ce avioanele de vânătoare RAF Spitfire și Hurricane apărau insula. Datorită rețelei radar, determinării piloților și greșelilor comandamentului german, superioritatea nu a fost obținută. Hitler a amânat invazia, iar bătălia pentru Britania a devenit prima mare înfrângere a Germaniei naziste.
Context și cauze
Bătălia Angliei a fost prima bătălie aeriană importantă din istoria războaielor, desfășurată exclusiv prin forțe aeriene. După victoria rapidă a Germaniei în Franța și țările Benelux în 1940, Marea Britanie a rămas singurul adversar important al Germaniei naziste în Europa de Vest. Comandamentul german considera obținerea supremației aeriene asupra Britaniei ca o condiție necesară pentru invazia planificată a Britaniei, denumită operațiunea Seelöwe.
Luftwaffe germană a început atacuri aeriene cu scopul de a distruge aviația britanică și de a perturba aprovizionarea țării, în timp ce Royal Air Force britanică încerca să respingă atacurile și să păstreze controlul asupra spațiului aerian. Bătălia a fost de asemenea importantă datorită utilizării tehnologiei radar și a unui sistem eficient de comandă și control al aviației britanice.
Forțe și comandanți
De partea Germaniei au participat trei armate aeriene principale ale Luftwaffe dislocate în țările ocupate din Europa de Vest, având misiunea de a distruge RAF și de a perturba economia și aprovizionarea britanică. Comandantul Luftwaffe era Hermann Göring. De partea britanică au fost forțele Royal Air Force, în special Comandamentul Aviației de Vânătoare (Fighter Command) sub comanda lui Hugh Dowding, împărțit în patru grupuri și comandamente sectoriale. Britanicii dispuneau de un sistem radar de avertizare timpurie și un sistem eficient de control la sol, care le permitea să dispună eficient escadrilele de vânătoare împotriva atacurilor germane.
Comandamentul german avea ca obiectiv distrugerea RAF și obținerea supremației aeriene pentru a permite invazia, în timp ce britanicii urmăreau menținerea controlului asupra spațiului aerian și respingerea atacurilor. În bătălie au avut un rol important și piloții străini din RAF, în special polonezi, cehoslovaci, canadieni, neozeelandezi și alții.
Desfășurarea bătăliei
Bătălia a început pe 10 iulie 1940 cu atacuri ocazionale ale Luftwaffe asupra convoaielor britanice și a evoluat treptat în confruntări aeriene intense. În prima fază au avut loc raiduri de hărțuire și ciocniri deasupra Canalului Mânecii. Din mijlocul lui iulie până în august, Luftwaffe s-a concentrat pe raiduri asupra traficului maritim britanic, porturilor și aeroporturilor. Din 13 august a început faza principală a bătăliei, denumită Adlerangriff, când aviația germană ataca zilnic aeroporturile RAF și țintele industriale, însoțită de raiduri nocturne asupra orașelor.
În septembrie a început Blitz – raiduri masive asupra Londrei ziua și noaptea, menite să doboare moralul populației. Britanicii au reușit însă să concentreze forțele și să respingă atacurile, iar pe 15 septembrie 1940 a avut loc așa-numita „Joi Neagră” a Luftwaffe, când aceasta a suferit pierderi grele. După această zi, comandamentul german a redus atacurile diurne și a mutat accentul raidurilor în timpul nopții. Bătălia s-a încheiat la sfârșitul lui octombrie 1940, când germanii au înțeles că nu vor obține supremația aeriană și invazia a fost amânată.
Pe parcursul bătăliei au avut loc schimbări tactice importante, cum ar fi renunțarea la utilizarea bombardierelor în picaj Ju 87 Stuka și introducerea tacticii de escortă a bombardierelor cu avioane de vânătoare. Britanicii au folosit radarul și sistemul de control la sol pentru a disloca eficient escadrilele de vânătoare, ceea ce a contribuit semnificativ la succesul lor.
Straty
Cifrele exacte ale pierderilor de ambele părți nu sunt confirmate cu certitudine. Luftwaffe a suferit pierderi considerabile în timpul bătăliei, de exemplu pe 15 august 1940 a pierdut 75 de avioane, zi cunoscută ca „Joi Neagră”. RAF a suferit de asemenea pierderi, dar capacitatea sa de luptă a fost menținută datorită livrărilor de avioane noi și recalificării piloților, inclusiv voluntari străini.
Consecințe și importanță
Bătălia Angliei a reprezentat prima înfrângere semnificativă a Germaniei în al doilea război mondial și a împiedicat invazia planificată a Marii Britanii. Eșecul Luftwaffe în obținerea supremației aeriene a dus la amânarea și în cele din urmă anularea operațiunii Seelöwe.
După încheierea bătăliei, raidurile germane asupra Britaniei s-au desfășurat preponderent noaptea în cadrul așa-numitului Blitz, care a durat până în 1941. Majoritatea capacităților Luftwaffe au fost apoi transferate pe alte teatre de război, în special în Mediterana și pe frontul de Est. Bătălia a întărit și moralul populației britanice și a consolidat apărarea RAF, care a fost capabilă să facă față atacurilor ulterioare.
Tehnică folosită
Etape-cheie
- Raiduri de hărțuire (26 iunie – 16 iulie 1940) — raiduri mai mici diurne și nocturne ale Luftwaffe, recunoaștere prin luptă și începutul ciocnirilor deasupra Canalului Mânecii
- Confruntări deasupra Canalului Mânecii (17 iulie – 12 august 1940) — atacuri asupra traficului maritim britanic, porturilor și aeroporturilor RAF de pe coastă
- Adlerangriff (13 august – 6 septembrie 1940) — faza principală a bătăliei cu atacuri zilnice asupra aeroporturilor RAF și țintelor industriale, completată de raiduri nocturne
- Blitz (7 septembrie – 2 octombrie 1940) — raiduri masive asupra Londrei ziua și noaptea
- Bombardamente nocturne (3 octombrie – 31 octombrie 1940) — mutarea raidurilor preponderent în timpul nopții, reducerea operațiunilor diurne ale Luftwaffe
Armament și tehnică
Curiozități
- Bătălia Angliei a fost prima bătălie aeriană importantă din istoria războaielor, purtată exclusiv de forțele aeriene.
- Cel mai de succes pilot cehoslovac în bătălie a fost Josef František, cu 17 avioane inamice confirmate doborâte.
- 15 august 1940 este numit în Luftwaffe „Joi Neagră” din cauza celor mai mari pierderi suferite în timpul bătăliei.
- Britanicii au folosit radarul și sistemul de control la sol, ceea ce le-a permis să dispună eficient escadrilele de vânătoare și să economisească forțe.
- După o greșeală a Luftwaffe în bombardarea nocturnă a Londrei pe 24 august 1940, a urmat un raid britanic asupra Berlinului.
Întrebări frecvente
- Când a avut loc bătălia Angliei?
- Bătălia Angliei a avut loc între 10 iulie 1940 și 31 octombrie 1940.
- Care a fost principalul obiectiv al Luftwaffe în bătălia Angliei?
- Obiectivul Luftwaffe a fost distrugerea Royal Air Force și obținerea supremației aeriene asupra Britaniei pentru invazia planificată.
- Ce rol a jucat radarul în bătălia Angliei?
- Radarul a permis britanicilor să detecteze din timp raidurile germane și să dispună eficient escadrilele de vânătoare pentru apărare.
- Care a fost rezultatul bătăliei Angliei?
- Bătălia s-a încheiat cu eșecul Luftwaffe în obținerea supremației aeriene și a fost prima înfrângere semnificativă a Germaniei în al doilea război mondial.