Aruncarea bombelor atomice

Context și cauze

În ultima fază a celui de-al Doilea Război Mondial în Pacific, Statele Unite ale Americii pregăteau o invazie a insulelor japoneze, care urma să fie foarte sângeroasă și costisitoare în vieți omenești. Înainte de invazie, a avut loc un bombardament strategic intens asupra Japoniei, care a distrus multe orașe și obiective industriale.

Proiectul Manhattan, un program secret al SUA, Marii Britanii și Canadei, a dezvoltat două tipuri de bombe atomice – „Little Boy” pe bază de uraniu-235 și „Fat Man” pe bază de plutoniu-239. Aliații au emis Declarația de la Potsdam cu un ultimatum de capitulare necondiționată a Japoniei, pe care guvernul japonez l-a refuzat. Uniunea Sovietică a declarat război Japoniei pe 8 august 1945 și a lansat o ofensivă în Manciuria.

Forțe și comandanți

Forța principală de atac a fost 509th Composite Group al Forțelor Aeriene ale Armatei SUA, echipată cu 15 bombardiere B-29 Silverplate special modificate, sub comanda colonelului Paul Tibbets. Echipajele au fost special antrenate pentru lansarea precisă a bombelor atomice.

Apărarea japoneză era considerabil slăbită, cu forțe aeriene limitate și civili care reprezentau majoritatea victimelor. În Hiroshima erau dislocați aproximativ 24000 de soldați, dar majoritatea victimelor au fost civili. Armata japoneză planifica apărarea teritoriului național, dar nu a putut împiedica atacurile.

Desfășurarea bătăliei

Pe 6 august 1945, bombardierul B-29 Enola Gay, condus de colonelul Paul Tibbets, a decolat de pe insula Tinian cu bomba atomică „Little Boy”. Bomba a fost lansată deasupra orașului Hiroshima la o altitudine de aproximativ 600 metri, explodând cu un echivalent de aproximativ 13 kilotone TNT, distrugând aproximativ 12 km² din oraș și ucigând imediat 70000–80000 de oameni.

Pe 9 august 1945, bombardierul B-29 Bockscar, condus de maiorul Charles W. Sweeney, a decolat de pe Tinian cu bomba „Fat Man”. Ținta inițială a fost orașul Kokura, dar din cauza norilor acoperitori, ținta a fost schimbată la Nagasaki. Bomba a explodat la o altitudine de aproximativ 469 metri cu un echivalent de aproximativ 21 kilotone TNT, ucigând imediat 35000–40000 de oameni și distrugând o parte a orașului.

După bombardamentele din Hiroshima și Nagasaki, Uniunea Sovietică a declarat război Japoniei și a lansat o invazie în Manciuria. Japonia a anunțat pe 15 august 1945 acceptarea capitulării necondiționate, care a fost semnată pe 2 septembrie 1945, marcând sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Straty

În Hiroshima au murit între 90000 și 166000 de persoane în primele două până la patru luni după bombardament, iar în Nagasaki între 60000 și 80000. Aproximativ jumătate din victime au murit în prima zi. Majoritatea victimelor au fost civili. Pierderile au inclus decese imediate cauzate de explozie, decese ulterioare din cauza arsurilor, bolilor provocate de radiații și alte cauze conexe.

Consecințe și importanță

Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki au condus la capitularea necondiționată a Japoniei și la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pe teatrul de război din Pacific. Japonia postbelică a adoptat trei principii de neutilizare a armelor nucleare și a condamnat înarmarea nucleară națională.

Utilizarea bombelor atomice a generat dezbateri etice și juridice ample, care continuă și astăzi. Susținătorii argumentează că bombele au încheiat războiul rapid și au prevenit pierderi mai mari de vieți, în timp ce criticii consideră atacurile ca fiind inutile și crime de război cu grave consecințe morale.

Consecințele bombardamentelor au influențat geopolitica Războiului Rece și dezvoltarea armelor nucleare, precum și eforturile internaționale de control al înarmării nucleare.

Tehnică folosită

Etape-cheie

1. Selecția țintelor — Comisia a selectat Hiroshima, Kokura, Nagasaki și alte orașe ca ținte pe baza importanței strategice și a posibilității de a măsura precis pagubele.
2. Bombardamentul asupra Hiroshimei — Pe 6 august 1945 a fost lansată bomba Little Boy, care a distrus o mare parte a orașului și a cauzat pierderi uriașe de vieți.
3. Bombardamentul asupra Nagasaki — Pe 9 august 1945 a fost lansată bomba Fat Man; ținta inițială Kokura a fost acoperită de nori, astfel că Nagasaki a fost lovit.
4. Capitularea Japoniei — După bombardamente și invazia sovietică, Japonia a anunțat capitularea pe 15 august 1945, care a fost semnată pe 2 septembrie 1945.

Armament și tehnică

Curiozități

• Hiroshima a fost intenționat exclusă din raidurile anterioare pentru a putea măsura precis pagubele cauzate de bomba atomică.
• Memorialul Genbaku Dóm din Hiroshima, inițial o clădire proiectată de arhitectul ceh Jan Letzel, este una dintre puținele construcții care au supraviețuit exploziei.
• La bombardamentul din Nagasaki au fost uciși mai mulți prizonieri de război din Commonwealth, inclusiv un membru britanic al RAF și prizonieri olandezi.
• Înainte de lansarea bombelor, asupra orașelor japoneze au fost aruncate pliante de avertizare, însă locuitorii din Hiroshima nu au fost informați despre bomba atomică.
• Proiectul Manhattan a angajat la apogeu peste 125000 de persoane și a costat mai mult de 2 miliarde de dolari ai acelei vremi.

Întrebări frecvente

De ce au fost alese tocmai Hiroshima și Nagasaki?

Au fost orașe mari cu ținte militare și industriale importante, care nu fuseseră bombardate sever anterior, permițând o măsurare precisă a pagubelor.

Care a fost scopul lansării bombelor atomice?

Să oblige Japonia la capitulare necondiționată și să încheie războiul rapid, minimizând alte pierderi de vieți.

Care au fost pierderile de vieți după bombardamente?

În Hiroshima au murit între 90000 și 166000 de persoane, iar în Nagasaki între 60000 și 80000, majoritatea fiind civili.

Ce tipuri de bombe au fost folosite?

La Hiroshima a fost folosită bomba cu uraniu Little Boy, iar la Nagasaki bomba cu plutoniu Fat Man.