Churchill (Infantry Tank Mk IV)
Tanc britanic greu blindat, excelent în traversarea terenului și în lucrări inginerești.
Descriere
Tancul Churchill a fost unul dintre cele mai răspândite tancuri britanice din al Doilea Război Mondial și a reprezentat un tipic exemplu de tanc de infanterie, având misiunea de a sprijini infanteria și de a ataca pozițiile defensive ale inamicului. Construcția tancului punea accent pe o protecție pasivă masivă și o bună capacitate de traversare a terenului, asigurată de un șasiu lung cu 11 roți mici independente pe fiecare parte. Blindajul era turnat și înșurubat, cu grosimi variabile între 16 și 102 mm.
Armamentul inițial era un tun de calibru 40 mm, ulterior înlocuit cu unul de 57 mm, care însă nu era suficient pentru mașinile moderne ale adversarului. Tancul era echipat și cu mai multe mitraliere și un lansator de grenade. Punctele slabe erau viteza redusă în teren (aproximativ 10 km/h) și consumul ridicat de benzină (până la 610 litri la 100 km). Motorul era un Bedford pe benzină cu o putere de 350 CP, rezervorul avea o capacitate de 682 litri. Greutatea în luptă era de 39,6 t, lungimea 767 cm, lățimea 325 cm și înălțimea 249 cm.
Date tehnice
| Țara de origine | Marea Britanie |
|---|---|
| Introducere | 1941 |
| Greutate | ~40 t |
| Armament principal | 2pdr, ulterior 6pdr și 75 mm |
| Blindaj frontal | ~102 mm (ulterior până la 152 mm) |
| Echipaj | 5 |
| Viteza maximă | ~25 km/h |
Serviciu și utilizare în luptă
Tancurile de infanterie Churchill au fost utilizate pentru prima dată în luptă pe 19 august 1942, în cadrul unei acțiuni de sabotaj aliate la Dieppe, Franța. Ulterior au fost folosite pe teatrul african, în special în luptele din Tunisia, precum și în Italia. Armamentul cu tun de 6 livre era insuficient pentru lupta împotriva țintelor blindate, astfel că tanchiștii montau adesea în regim de urgență tunuri de 75 mm provenite de la tancuri americane avariate.
Churchill au fost livrate și Uniunii Sovietice și au luptat pe frontul de vest până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945. Ultima utilizare în luptă a avut-o varianta cu aruncător de flăcări autopropulsat Churchill Crocodile în timpul războiului din Coreea în 1950.
Variante
Curiozități
- Churchill avea o capacitate excepțională de a traversa șanțuri largi datorită șasiului lung.
- Consumul de benzină în teren ajungea până la 610 litri la 100 km.
- La unele tancuri au fost montate în regim de urgență tunuri de 75 mm provenite de la tancuri americane avariate.
- Churchill a fost folosit în mai multe versiuni specializate, de exemplu ca tanc de deminare sau cu aruncător de flăcări.
- În total, între iunie 1941 și octombrie 1945 au fost produse 5.640 de exemplare din toate versiunile tancului Churchill.
Întrebări frecvente
- Care a fost armamentul principal al tancului Churchill Mk IV?
- Armamentul principal era un tun FQ de 6 livre calibru 57 mm cu țeavă ghintuită.
- Câți membri alcătuiau echipajul tancului Churchill?
- Echipajul era format din 5 membri: comandant, trăgător, încărcător, șofer și radiotelegrafist.
- Unde a fost folosit pentru prima dată în luptă tancul Churchill?
- A fost folosit pentru prima dată pe 19 august 1942 în cadrul unei acțiuni aliate la Dieppe, Franța.
- Care era viteza maximă a tancului Churchill în teren?
- Viteza maximă în teren era de aproximativ 10 km/h.