Bătălia de la Cunaxa

Context și cauze

Bătălia de la Cunaxa a avut loc la sfârșitul verii anului 401 î.Hr. între regele persan Artaxerxes al II-lea și fratele său Cyrus cel Tânăr, care a încercat să obțină tronul Ahemenid. Cyrus a adunat o armată formată din mercenari greci și unități persane pentru a-l răsturna pe fratele său mai mare. Această bătălie a fost un moment crucial în răscoala lui Cyrus, care urmărea să schimbe ordinea puterii în Imperiul Persan.

Bătălia s-a desfășurat în apropiere de Babilon, pe malul stâng al râului Eufrat, într-un loc numit Cunaxa. Principala sursă de informații despre bătălie este Xenofon, un soldat grec care a participat la luptă. Mărturia sa este esențială pentru înțelegerea desfășurării și consecințelor acestui eveniment.

Forțe și comandanți

Cyrus cel Tânăr a adunat o armată formată din aproximativ 10 400 hopliți greci, 2 500 infanterie ușoară și peltasti sub comanda generalului spartan Clearchos, mai avea la dispoziție aproximativ 1 000 de călăreți și un număr mare de unități persane sub comanda adjunctului său Ariaeus. Forța totală a armatei sale era în jur de 13 000 de oameni. De cealaltă parte se afla Artaxerxes al II-lea cu o armată de aproximativ 40 000 de oameni, inclusiv 6 000 de călăreți persani de elită.

Cyrus a așezat mercenarii greci pe aripa dreaptă lângă râu, o poziție tradițională de onoare, cu sprijinul cavaleriei. El însuși se afla în centru cu 600 de gardieni personali, iar la stânga grecilor erau unitățile sale asiatice. Artaxerxes a plasat aripa sa stângă lângă râu și a comandat personal în centru, unde avea o cavalerie puternică. Cyrus dorea să mute unitățile grecești în centru pentru a ataca direct pe Artaxerxes, dar Clearchos a refuzat din cauza temerilor pentru aripa dreaptă.

Desfășurarea bătăliei

Mercenarii greci, angajați pe aripa dreaptă a armatei lui Cyrus, au atacat aripa stângă a armatei lui Artaxerxes, care s-a destrămat și a fugit înainte de a ajunge la raza săgeților. Pe aripa dreaptă persană însă, lupta dintre Artaxerxes și Cyrus a fost dură și îndelungată. Cyrus a atacat personal garda regală, dar a fost ucis cu o suliță, ceea ce a provocat retragerea rebelilor.

Grecii, care nu știau de moartea lui Cyrus, au rămas fermi, iar Clearchos și-a condus unitatea împotriva aripii drepte a armatei lui Artaxerxes, mai numeroasă, pe care a forțat-o să se retragă. Între timp, unitățile lui Artaxerxes au ocupat tabăra grecilor și au distrus proviziile lor de hrană.

Xenofon relatează că hopliții greci au dispersat de două ori inamicii și au suferit doar un rănit. După bătălie însă, au realizat că victoria lor era lipsită de importanță, deoarece Cyrus a căzut și răscoala a fost învinsă.

Straty

Pierderile exacte nu sunt documentate cu certitudine. Xenofon afirmă că grecii au avut doar un rănit, ceea ce indică pierderi minime de partea lor. Pierderile persane nu sunt cunoscute exact, dar este sigură moartea lui Cyrus cel Tânăr, care a fost ucis cu o suliță în timpul bătăliei.

Consecințe și importanță

Moartea lui Cyrus cel Tânăr a însemnat sfârșitul răscoalei sale și a consolidat domnia lui Artaxerxes al II-lea asupra Imperiului Ahemenid. Mercenarii greci, rămași fără angajator și în țară străină, au încercat să ofere coroana lui Ariaeus, dar acesta a refuzat. De asemenea, au încercat să se alieze cu satrapul Tissaphernes, care i-a refuzat și ulterior a capturat liderii lor.

Grecii au fost nevoiți să întreprindă o lungă și periculoasă marșă spre nord, către Marea Neagră, cunoscută sub numele de Anabază, relatată de Xenofon. Această expediție a devenit un eveniment important în istoria și literatura militară greacă.

Un alt martor important al bătăliei a fost Ctesias, medicul lui Artaxerxes al II-lea, care i-a oferit asistență medicală regelui și ulterior a participat la negocierile cu grecii. Lucrările sale au contribuit la cunoașterea istoriei și culturii persane.

Etape-cheie

1. Dispunerea armatelor — Cyrus a așezat mercenarii greci pe aripa dreaptă lângă râu, el însuși stătea în centru, iar Artaxerxes comanda în centru liniei sale mai lungi.
2. Atacul mercenarilor greci — Grecii au atacat aripa stângă a armatei lui Artaxerxes, care s-a destrămat și a fugit.
3. Moartea lui Cyrus cel Tânăr — Cyrus a fost ucis cu o suliță în timpul luptei cu garda regală a lui Artaxerxes, ceea ce a dus la retragerea rebelilor.
4. Retragerea aripii drepte persane — Grecii conduși de Clearchos au forțat aripa dreaptă a lui Artaxerxes să se retragă.

Armament și tehnică

Curiozități

• Bărbatul care l-a ucis pe Cyrus, Mithridates, a fost ulterior executat printr-o metodă crudă numită scafism pentru că s-a îmbătat și s-a lăudat cu fapta sa, jignind astfel pe Artaxerxes.
• Comandanții greci au fost ulterior capturați și executați după ce au fost invitați la o ospăț la satrapul Tissaphernes.
• Ctesias, medicul și cronicarul persan, a fost prezent la bătălie și i-a oferit asistență medicală lui Artaxerxes.
• Bătălia de la Cunaxa este menționată în cultura populară, de exemplu la începutul filmului The Warriors (1979).
• Xenofon, participant la bătălie, a scris ulterior descrierea faimoasă a campaniei grecești cunoscută sub numele de Anabază.

Întrebări frecvente

Când și unde a avut loc bătălia de la Cunaxa?

Bătălia a avut loc vara anului 401 î.Hr. la Cunaxa, la 70 km nord de Babilon, pe malul stâng al Eufratului.

Cine au fost principalii adversari în bătălie?

Principalii adversari au fost regele persan Artaxerxes al II-lea și fratele său Cyrus cel Tânăr, care a încercat să obțină tronul.

Care a fost rezultatul bătăliei?

În ciuda succesului mercenarilor greci, a învins Artaxerxes al II-lea și răscoala lui Cyrus a fost înăbușită.

Care au fost consecințele bătăliei pentru mercenarii greci?

Mercenarii greci au rămas fără angajator și au fost nevoiți să întreprindă o periculoasă marșă spre nord, către Marea Neagră, cunoscută sub numele de Anabază.