Bătălia pentru Bagdad

Context și cauze

Bătălia de la Bagdad a avut loc la începutul lunii aprilie 2003 ca parte cheie a invaziei în Irak conduse de Statele Unite și aliații săi. Această invazie a fost motivată de dorința de a răsturna regimul lui Saddam Hussein și de a încheia domnia sa în Irak.

Înainte de bătălie, a avut loc o intensă campanie de bombardamente asupra pozițiilor irakiene, în special asupra Gărzii Republicane, iar forțele coaliției au înconjurat treptat capitala. Armata irakiană și milițiile se pregăteau pentru apărare, majoritatea soldaților irakieni fiind dispuși pe o linie defensivă la aproximativ 50 km de Bagdad. Pe lângă armata regulată, în apărare au fost implicați și voluntari străini.

Forțe și comandanți

Atacul asupra Bagdadului a fost condus de unități ale celei de-a 3-a divizii de infanterie a armatei americane și ale celei de-a 1-a divizii a infanteriei marine americane, echipate cu tancuri M1 Abrams, vehicule de luptă pentru infanterie M2 Bradley și transportoare blindate M113. Sprijinul aerian a fost asigurat de avioane Harrier GR7, A-10 și bombardiere B-52. Forțele irakiene numărau aproximativ 36 000 de soldați, inclusiv Garda Republicană de elită și Garda Republicană Specială, susținute de miliții și voluntari străini. Apărarea irakiană era concentrată pe linii în afara orașului și poziții cheie, inclusiv aeroportul și clădirile guvernamentale.

Desfășurarea bătăliei

Bătălia a început cu bombardamente intense încă din 19 martie 2003, care s-au intensificat pe 21 martie. Forțele coaliției au avansat spre Bagdad, confruntându-se cu Garda Republicană Specială irakiană înainte de a intra în oraș. Pe 4 aprilie, unitățile primei brigăzi a celei de-a 3-a divizii de infanterie au cucerit aeroportul internațional din Bagdad după câteva ore de lupte grele, în timpul cărora sergentul Paul Ray Smith a fost decorat cu Medalia de Onoare.

Pe 5 aprilie a fost trimisă o unitate blindată pentru recunoașterea orașului, care nu a raportat o rezistență organizată și a ajuns la aeroport. Două zile mai târziu a avut loc a doua incursiune, când a fost cucerită așa-numita Zonă Verde, centrul guvernamental al orașului, ceea ce a accelerat semnificativ sfârșitul luptelor. Pe 7 aprilie, trupele americane au ocupat palatul prezidențial de pe râul Tigru și au cerut apărătorilor să se predea.

După căderea regimului, a avut loc o prăbușire extinsă și haos în oraș. Forțele coaliției au consolidat treptat controlul asupra obiectivelor strategice, luptele continuând chiar și după cucerirea formală a orașului. Pe 9 aprilie, Saddam Hussein a ieșit ultima oară din buncăr și a salutat locuitorii, apoi a părăsit orașul.

Straty

Conform Wikipedia în engleză, în bătălie au murit peste 2 000 de soldați irakieni și 34 de soldați coaliți. O sursă cehă indică faptul că mii de soldați irakieni au căzut în luptă, în timp ce pierderile coaliției au fost reduse. Numărul exact al răniților și prizonierilor nu este documentat cu certitudine.

Consecințe și importanță

Bătălia de la Bagdad a însemnat căderea regimului lui Saddam Hussein și a deschis calea pentru ocuparea capitalei de către forțele coaliției. După cucerirea orașului a urmat o prădare extinsă care a afectat clădirile guvernamentale, instituțiile culturale, inclusiv Muzeul Național, și infrastructura civilă. Unele pierderi ale patrimoniului cultural au fost ireversibile.

Controlul politic asupra orașului a fost inițial nesigur, deoarece luptele cu milițiile loiale au continuat, iar oficialii fostului regim au fugit. Un moment simbolic a fost demolarea statuii lui Saddam Hussein în piața Firdos. Bătălia și ocupația ulterioară a orașului au avut un impact major asupra evoluției războiului în Irak și asupra stabilizării țării.

Etape-cheie

1. Bombardamente intense — Au început pe 19 martie 2003 și au atins apogeul pe 21 martie, vizând Garda Republicană irakiană.
2. Luptele pentru aeroport — Pe 4 aprilie, unitățile primei brigăzi a celei de-a 3-a divizii de infanterie au cucerit aeroportul internațional din Bagdad după lupte grele.
3. Thunder Runs — Pe 5 și 7 aprilie, raiduri de recunoaștere și atac ale unităților blindate în oraș, conducând la cucerirea Zonei Verzi.
4. Ocupația palatului prezidențial — Pe 7 aprilie, trupele americane au ocupat palatul de pe râul Tigru și au cerut apărătorilor să se predea.
5. Căderea regimului și prădarea — După cucerirea orașului, a urmat haos, prădare și consolidarea treptată a controlului coaliției.

Armament și tehnică

Curiozități

• Sergentul clasa întâi Paul Ray Smith a primit Medalia de Onoare pentru curajul său în apărarea aeroportului din Bagdad, fiind prima astfel de distincție acordată celei de-a 3-a divizii de infanterie după al Doilea Război Mondial.
• În timpul bătăliei, au fost aruncate din avioane aproximativ 200 000 de pliante care îndemnau civilii să nu părăsească locuințele.
• În perioada celor mai intense lupte, avioanele coaliției efectuau până la o mie de raiduri aeriene pe zi.
• După cucerirea orașului, Muzeul Național Irakian a fost jefuit, fiind furate sau deteriorate multe dintre cele 170 000 de artefacte.
• În atacurile asupra stațiilor de presă din Bagdad, un reporter a fost ucis și alții răniți, ceea ce a stârnit îngrijorări privind siguranța mass-media.

Întrebări frecvente

Cine a condus atacul coaliției asupra Bagdadului?

Atacul a fost condus de unitățile celei de-a 3-a divizii de infanterie a armatei americane și ale celei de-a 1-a divizii a infanteriei marine americane.

Care au fost pierderile de ambele părți?

Pierderile coaliției au fost reduse, cu 34 de soldați căzuți, iar pierderile irakiene au fost de mii de morți, peste 2 000 conform estimărilor.

Care a fost semnificația bătăliei de la Bagdad?

Bătălia a însemnat căderea regimului lui Saddam Hussein și a deschis calea pentru ocuparea capitalei de către forțele coaliției.

Ce s-a întâmplat după cucerirea orașului?

A urmat o prădare extinsă, deteriorarea patrimoniului cultural și lupte continue cu milițiile loiale.