A treia bătălie de la Panipat
În anul 1761, lângă Panipat, la nord de Delhi, armata durrani afgană a lui Ahmad Șah s-a confruntat cu forțele confederației maratha, care urmăreau dominația asupra nordului Indiei. A fost una dintre cele mai mari bătălii ale secolului al XVIII-lea. Cavaleria și artileria afgană au străpuns rândurile marathașilor și le-au cauzat pierderi zdrobitoare. Înfrângerea a oprit expansiunea maratha spre nord și a contribuit la un vid de putere pe care britanicii l-au exploatat ulterior.
Context și cauze
A treia bătălie de la Pánipát a avut loc în contextul declinului Imperiului Mughal și ascensiunii Imperiului Maratha în India. După lungi războaie cu Imperiul Mughal, Maratha au obținut controlul asupra unor teritorii vaste din nordul Indiei, inclusiv Delhi și Punjab, ceea ce a dus la o confruntare directă cu Imperiul Durrani condus de Ahmad Șah Durrani.
Ahmad Șah Durrani, indignat de expansiunea Maratha, a format o coaliție cu aliați locali, inclusiv Imperiul Mughal, Rohilla și Nawab-ul Shuja-ud-Daulah din Oudh, pentru a opri expansiunea maratha. Maratha, sub comanda lui Sadașivrao Bhau, au adunat o armată și au pornit spre nord pentru a înfrunta această amenințare, fiind însoțiți de un număr mare de civili, inclusiv pelerini.
Tensiunile dintre comandanții maratha, lipsa proviziilor și greșelile strategice, precum și absența sprijinului unor conducători hinduiști, au contribuit la desfășurarea dramatică a bătăliei și, în cele din urmă, la înfrângerea Maratha.
Forțe și comandanți
Armata Maratha număra aproximativ 45 000 până la 60 000 de soldați, conduși de Sadașivrao Bhau, al treilea cel mai înalt oficial al Confederației Maratha, însoțiți de aproximativ 200 000 de civili. Printre comandanți se aflau și Holkar, Scindia, Gaikwad și Govind Pant Bundele. Maratha dispuneau de artilerie franceză modernă și infanterie înarmată cu muschete și baionete.
Imperiul Durrani, sub conducerea lui Ahmad Șah Durrani, avea sprijinul a trei aliați cheie: Imperiul Mughal condus de Najib ad-Dawlah, Rohilla (triburi pashtune) și Nawab-ul Shuja-ud-Daulah din Oudh. Armata afgană era echipată cu tunuri ușoare rotative zamburak și jezail (puști). Coaliția avea superioritate numerică și calitativă, precum și avantaj în mobilitate și cunoașterea terenului.
Desfășurarea bătăliei
Bătălia a început pe 14 ianuarie 1761, când soldații maratha, după întreruperea postului, au ieșit din tabere și au ocupat poziții la aproximativ 2 km de liniile afgane. Maratha au lansat un atac asupra aripii stângi sub comanda lui Ibrahim Khan, care a cauzat pierderi semnificative Rohilla. A urmat atacul lui Sadașivrao Bhau asupra centrului stâng afgan, care a rupt liniile afgane, dar maratha nu aveau cavalerie suficientă pentru a menține breșa.
Conducătorul afgan Ahmad Șah Durrani a ordonat împușcarea dezertorilor și a trimis rezerve proaspete, inclusiv 2 000 de artileriști cu tunuri rotative pe cămile (zamburak), care au lovit eficient cavaleria maratha. Lupta s-a transformat într-un conflict sângeros corp la corp, infanteria maratha începând să se retragă sub presiunea unităților afgane proaspete.
În momentul critic, a avut loc o revoltă a prizonierilor maratha, care s-au îmbrăcat în culorile afgane și au atacat din spate, provocând haos în rândurile maratha. Vișwasrao, fiul Peshwa-ului, a fost ucis, iar Sadașivrao Bhau a luptat până la sfârșit. Unii comandanți maratha, inclusiv Holkar și Scindia, au decis să se retragă pentru a salva o parte din armată.
Bătălia s-a încheiat cu o victorie decisivă a lui Ahmad Șah Durrani și a aliaților săi, care au distrus principalele forțe maratha.
Straty
Pierderile de ambele părți sunt foarte controversate pentru istorici. Se presupune că în timpul bătăliei au fost uciși între 60 000 și 70 000 de soldați maratha. În ziua următoare bătăliei, conform mărturiilor, aproximativ 40 000 de prizonieri maratha au fost uciși. Unele surse indică că în total, în timpul și după bătălie, au murit până la 100 000 de maratha, inclusiv civili. Pierderile părții afgane nu sunt documentate în mod fiabil.
Consecințe și importanță
Înfrângerea Maratha în bătălia de la Pánipát a reprezentat o schimbare majoră în echilibrul puterii din India. Imperiul Maratha a suferit pierderi grele de vieți și forță militară, ceea ce a slăbit ambițiile sale expansioniste în nordul Indiei.
Imperiul Durrani, sub conducerea lui Ahmad Șah Durrani, și-a consolidat poziția în nordul Indiei și și-a confirmat dominația puterii. Bătălia a arătat, de asemenea, complexitatea relațiilor de putere din India, unde alianțele religioase și politice au jucat un rol cheie.
Pe termen lung, bătălia a influențat evoluția ulterioară a regiunii, inclusiv declinul treptat al Imperiului Mughal și schimbările în structurile de putere care au permis în cele din urmă expansiunea colonială europeană.
Comandanți
Etape-cheie
- Atacul inițial — Maratha au lansat atacul aripii stângi, provocând pierderi semnificative unităților afgane.
- Ruperea liniilor afgane — Atacul lui Sadașivrao Bhau a aproape rupt liniile afgane, dar maratha nu aveau cavalerie suficientă pentru a menține breșa.
- Angajarea rezervelor și a zamburak-urilor — Ahmad Șah a trimis unități proaspete și tunuri rotative pe cămile, care au lovit eficient cavaleria maratha.
- Revolta prizonierilor și haosul — Prizonierii maratha s-au îmbrăcat în culorile afgane și au atacat din spate, ceea ce a dus la panică și înfrângerea maratha.
Armament și tehnică
Curiozități
- Bătălia este considerată una dintre cele mai mari și mai sângeroase bătălii ale secolului al XVIII-lea, posibil cu cel mai mare număr de morți într-o singură zi în formație clasică.
- Armata Maratha a fost însoțită de aproximativ 200 000 de civili, inclusiv pelerini către locuri sfinte hinduse.
- Ahmad Șah Durrani a ordonat împușcarea dezertorilor pentru a-i forța să se întoarcă în luptă.
- Tunurile maratha erau statice și nu aveau nicio șansă împotriva unităților afgane mobile cu tunuri rotative pe cămile.
- După bătălie, aproximativ 40 000 de prizonieri maratha au fost uciși cu sânge rece.
Întrebări frecvente
- Când și unde a avut loc a treia bătălie de la Pánipát?
- Bătălia a avut loc pe 14 ianuarie 1761 lângă orașul Pánipát în statul indian Harijána.
- Cine a condus armatele în bătălie?
- Armata Maratha a fost condusă de Sadașivrao Bhau, iar armata afgană de Ahmad Șah Durrani cu sprijinul aliaților.
- Care au fost principalele cauze ale bătăliei?
- Conflictul a apărut din cauza expansiunii Imperiului Maratha în nordul Indiei și a încercării Imperiului Durrani de a opri această expansiune.
- Care au fost principalele arme folosite în bătălie?
- Maratha au folosit tunuri franceze moderne și muschete, afganii au folosit tunuri rotative zamburak și jezail.