75 mm Gun M1917

Descriere

Tunul de 75 mm model 1917 a fost o soluție temporară dezvoltată de Statele Unite în timpul Primului Război Mondial, bazată pe tunul britanic QF 18-pounder. SUA au decis să treacă de la calibrul de 3 inci (76 mm) la calibrul de 75 mm pentru tunurile lor de câmp. Modelul preferat inițial a fost tunul francez de 75 mm model 1897, a cărui producție în SUA s-a confruntat însă cu probleme legate de disponibilitatea planurilor precise și adaptarea la dimensiunile metrice.

Producția versiunii de 75 mm a tunului QF 18-pounder a reprezentat o soluție simplă și temporară, deoarece era practic o copie a tunului britanic prelucrată pentru muniția franceză de 75 mm, permițând astfel utilizarea capacităților de producție deja existente. Tunul a păstrat multe asemănări cu 18-pounder-ul, diferența principală vizibilă fiind țeava mai scurtă cu un muștiuc complet drept.

Dezvoltarea tunului a fost finalizată prea târziu pentru a participa la luptele din Primul Război Mondial.

Date tehnice

Serviciu și utilizare în luptă

În perioada interbelică, multe tunuri M1917 au fost modernizate, în special prin trecerea de la tracțiunea cu cai la tracțiunea motorizată, ceea ce a inclus instalarea de punți cu suspensie, roți din oțel și anvelope care permiteau viteze mai mari de tracțiune. Aproximativ jumătate din cele 900 de tunuri disponibile au fost modernizate la standardul M1917A1.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 395 de tunuri M1917 au fost alocate Marii Britanii, unde au fost folosite pentru apărarea teritoriului și antrenament datorită asemănării lor cu 18-pounder-ul britanic. Canada a utilizat cel puțin două tunuri pe un tren blindat. Finlanda a achiziționat 200 de bucăți, care au fost folosite în al Doilea Război Mondial, unele servind până în anii 1990. Grecia a primit 18 tunuri în timpul războiului greco-italian, dintre care câteva au fost utilizate în lupte. SUA și armata filipineză au folosit 174 de tunuri în campania din Filipine, toate pierdute, iar alte 48 au fost redirecționate către Java, unde au fost de asemenea pierdute.

Curiozități

• Tunul M1917 a fost bazat pe britanicul QF 18-pounder, dar prelucrat pentru muniția franceză de 75 mm.
• Dezvoltarea tunului a fost finalizată prea târziu pentru a participa la Primul Război Mondial.
• Aproximativ jumătate din cele 900 de tunuri M1917 au fost modernizate la standardul M1917A1 cu tracțiune motorizată.
• Finlanda a folosit tunurile 75 K/17 până în anii 1990.
• Tunurile M1917 au fost folosite în diverse armate, inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada, Finlanda și Grecia.

Întrebări frecvente

Pe ce a fost bazat tunul de 75 mm M1917?

A fost bazat pe tunul britanic QF 18-pounder, prelucrat pentru muniția franceză de 75 mm.

De ce au dezvoltat SUA tunul M1917?

Pentru că producția tunului francez de 75 mm model 1897 în SUA întâmpina probleme, fiind necesară o soluție temporară care să utilizeze capacitățile de producție disponibile.

A fost tunul M1917 folosit în luptele din Primul Război Mondial?

Nu, dezvoltarea tunului a fost finalizată prea târziu pentru a fi utilizat în Primul Război Mondial.

Unde au fost folosite tunurile M1917 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial?

Au fost folosite în Marea Britanie, Canada, Finlanda, Grecia, SUA și în Filipine.