RIM-116 Rolling Airframe Missile
RIM-116 Rolling Airframe Missile este un sistem ușor de apărare apropiată germano-american, utilizat în prezent de peste 165 de nave ale marinei SUA, Turciei, Germaniei, Greciei, Egiptului, Japoniei, Coreei de Sud, Emiratelor Arabe Unite și Mexicului.
Descriere
Dezvoltarea sistemului RIM-116 Rolling Airframe Missile (RAM) a început de la mijlocul anilor 70 ai secolului XX, pe baza unui acord între SUA și Germania semnat în 1976. Pentru reducerea costurilor au fost utilizate componente din rachete existente – sistemul de ghidare cu infraroșu preluat din complexul antiaerian FIM-92 Stinger și motorul de propulsie cu încărcătură explozivă din racheta AIM-9 Sidewinder. Prima lansare de test a avut loc în 1978, producția în serie a început în 1987, iar marina germană a introdus versiunea Block 0 în 1988, iar cea americană abia în 1993.
Din punct de vedere constructiv, sistemul este format din dispozitivul de lansare Mk-49, care poartă 21 de rachete RAM cu diametrul de 127 mm. Rampa de lansare este derivată din sistemul Phalanx CIWS, ceea ce facilitează instalarea pe nave mai vechi. Racheta este stabilizată în zbor prin rotație și poate fi ghidată prin cap pasiv radiofrecvențial și senzor infraroșu. Sistemul permite tragerea simultană asupra mai multor ținte, dar depinde de sistemele electronice ale navei. Dezvoltarea continuă și în versiunea SeaRAM, care are senzori proprii și poartă 11 rachete RAM, permițând funcționarea independentă de electronica navei.
Date tehnice
| Țara de origine | Statele Unite ale Americii |
|---|---|
| Introducere în serviciu | 1992 |
Serviciu și utilizare în luptă
Sistemul RIM-116 RAM este în prezent utilizat de peste 165 de nave ale marinei SUA, Turciei, Germaniei, Greciei, Egiptului, Japoniei, Coreei de Sud, Emiratelor Arabe Unite și Mexicului. Inițial a fost dezvoltat special pentru apărarea împotriva rachetelor antinavă, dar versiunile mai noi permit utilizarea și împotriva avioanelor, elicopterelor și țintelor de suprafață. Până în 2015 au fost produse aproximativ 200 de dispozitive de lansare și 3000 de rachete RAM în versiunile Block 0, 1A și 2.
Versiunea Block 2 a atins capacități operaționale inițiale în 2015, primele exemplare fiind preluate de marina americană încă din august 2014. Producția limitată a acestei versiuni a avut loc din 2012.
Variante
Curiozități
- Numele rachetei provine de la rotația sa, care stabilizează racheta în timpul zborului.
- Pentru ghidarea în faza finală a zborului este utilizat un sistem de ghidare cu infraroșu preluat din complexul antiaerian FIM-92 Stinger.
- Motorul de propulsie și încărcătura explozivă sunt preluate din racheta AIM-9 Sidewinder.
- Rampa de lansare Mk-49 este derivată din sistemul Phalanx CIWS, ceea ce facilitează instalarea pe nave mai vechi.
- Până în 2015 au fost produse aproximativ 200 de dispozitive de lansare și 3000 de rachete RAM.
Întrebări frecvente
- Când a început dezvoltarea sistemului RIM-116 RAM?
- Dezvoltarea sistemului a început de la mijlocul anilor 70 ai secolului XX, acordul pentru dezvoltare comună fiind semnat în 1976.
- Ce tehnologii au fost utilizate la construcția rachetei RAM?
- Racheta utilizează sistemul de ghidare cu infraroșu din FIM-92 Stinger și motorul de propulsie cu încărcătură explozivă din AIM-9 Sidewinder.
- Care sunt principalele variante ale sistemului RAM?
- Principalele variante sunt Block 0, Block 1, Block 2 și versiunea SeaRAM.
- Pentru ce ținte este destinat sistemul RAM?
- Inițial pentru rachete antinavă, versiunile mai noi sunt destinate și împotriva avioanelor, elicopterelor și țintelor de suprafață.