SU-152
SU-152 (Samochodnaja ustanovka 152) a fost un tun autopropulsat sovietic.
Descriere
Lucrările la proiectul SU-152, inițial denumit KV-14, au început la 31 decembrie 1942, iar dezvoltarea a fost finalizată rapid în februarie 1943. Construcția se baza pe șasiul tancului greu KV-1, pe care a fost montat un obuzier de câmp ML-20 calibrul 152,4 mm modificat. Planurile inițiale prevedea prelungirea șasiului, dar pentru a scurta dezvoltarea și a simplifica producția, lungimea originală a șasiului a fost păstrată.
Dezavantajul SU-152 era în special rata scăzută de foc, de aproximativ patru focuri pe minut, cauzată de utilizarea muniției grele și separate. Un alt punct slab era accelerația lentă, ceea ce făcea vehiculul o țintă ușoară pentru aviația inamică, iar manevrabilitatea redusă facilita atacurile infanteriei inamice. În schimb, o mare calitate era eficiența armamentului, deoarece proiectilul exploziv puternic de 43 kg putea distruge aproape orice țintă, inclusiv tancuri grele germane, chiar și la limita razei de acțiune.
Date tehnice
| Țara de origine | Uniunea Sovietică |
|---|---|
| Introducere în serviciu | 1943 |
Serviciu și utilizare în luptă
SU-152 a fost dezvoltat ca un vehicul de luptă de urgență pentru a ajuta Armata Roșie să facă față tancurilor germane de nouă generație. Datorită capacității de a distruge chiar și cele mai grele tancuri, precum Tiger sau Ferdinand, a primit după bătălia de la Kursk porecla „Zveroboi” (ucigașul de fiare). Producția a fost oprită în decembrie 1943 după fabricarea a 671 până la 704 exemplare, nu din cauza problemelor, ci pentru că a fost înlocuit cu modelul mai nou ISU-152 bazat pe șasiul tancului Iosif Stalin. Vehiculele produse au servit însă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar ultimele au fost retrase din uz în 1954.
Curiozități
- SU-152 a fost inițial denumit KV-14.
- A folosit șasiul tancului greu KV-1 fără prelungire, pentru a scurta dezvoltarea și a simplifica producția.
- Muniția era grea și separată, ceea ce limita rata de foc la aproximativ patru focuri pe minut.
- Lovitura directă cu proiectil exploziv puternic putea distruge sau scoate din luptă chiar și tancuri grele germane fără a fi nevoie să penetreze blindajul.
- După bătălia de la Kursk, SU-152 a primit porecla „Zveroboi” (ucigașul de fiare).
Întrebări frecvente
- Când a început dezvoltarea SU-152?
- Dezvoltarea SU-152 a început la 31 decembrie 1942.
- Care a fost arma principală a SU-152?
- Arma principală a fost obuzierul de câmp ML-20 calibrul 152,4 mm modificat.
- De ce a fost oprită producția SU-152?
- Producția a fost oprită deoarece a fost înlocuit cu modelul ISU-152 pe șasiul tancului Iosif Stalin.
- Care a fost porecla SU-152 și de ce?
- După bătălia de la Kursk, SU-152 a primit porecla „Zveroboi” (ucigașul de fiare) datorită capacității de a distruge tancuri grele germane.