Clasa Alessandro Poerio
Clasa Alessandro Poerio a fost o clasă de distrugătoare a marinei italiene.
Descriere
Clasa Alessandro Poerio a fost o clasă de distrugătoare construite pentru Marina italiană la șantierul naval Gio. Ansaldo & C. din Sestri Ponente, Genova. În total au fost construite trei unități ale acestei clase, finalizate în anul 1915. Inițial aceste nave au fost clasificate ca crucișătoare de recunoaștere și urmau să fie echipate cu o armament puternic format din opt tunuri torpilă, însă în timpul construcției s-a preferat armamentul de tunuri.
Construcția navelor includea armamentul a șase tunuri 102mm/35 S1914-1915 și două tunuri torpilă duble de 450mm. Navele puteau transporta până la 42 de mine marine. Sistemul de propulsie era format din trei cazane Yarrow și două turbine Belluzzo cu o putere de 20.000 CP, care antrenau două elice. Viteza maximă era de 31,5 noduri, iar autonomia de 2100 mile marine la o viteză de 13 noduri.
Date tehnice
| Țara de origine | Regatul Italiei |
|---|
Serviciu și utilizare în luptă
Navele clasei Alessandro Poerio au fost utilizate în Primul Război Mondial, îndeplinind diverse misiuni de luptă. În anul 1918, o unitate a acestei clase a fost scufundată. Din 1 iulie 1921, navele rămase au fost reclasificate ca distrugătoare.
În septembrie 1937, cele două distrugătoare supraviețuitoare au fost vândute guvernului franquist spaniol. După încheierea războiului civil spaniol, datorită învechirii și stării tehnice, au fost folosite în principal pentru antrenament. Au fost scoase din serviciu până în anul 1953.
Curiozități
- Clasa Alessandro Poerio a fost inițial proiectată ca crucișătoare de recunoaștere, dar în timpul construcției s-a preferat armamentul de tunuri.
- În anul 1918, tunurile principale de 102mm de pe toate unitățile au fost înlocuite cu tunuri mai moderne 102mm/45 S1917.
- Cele două distrugătoare supraviețuitoare au fost vândute în 1937 Spaniei franquiste, unde au fost folosite în principal pentru antrenament.
- Navele puteau transporta până la 42 de mine marine.
- Unul dintre distrugătoare a fost scufundat în anul 1918.
Întrebări frecvente
- Câte nave ale clasei Alessandro Poerio au fost construite?
- În total au fost construite trei unități ale acestei clase.
- Care a fost armamentul principal al acestor distrugătoare?
- Armamentul consta în șase tunuri 102mm/35 S1914-1915 și două tunuri torpilă duble de 450mm.
- Care a fost soarta acestor nave după Primul Război Mondial?
- Cele două distrugătoare supraviețuitoare au fost vândute în 1937 Spaniei franquiste și după războiul civil au fost folosite în principal pentru antrenament până la scoaterea lor din serviciu în 1953.
- Care a fost viteza maximă a navelor clasei Alessandro Poerio?
- Viteza maximă a fost de 31,5 noduri.