Navă de război · Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei · 1895

Clasa Ardent

Clasa Ardent a fost o clasă de distrugătoare ale Marinei Regale Britanice.

Typdistrugător
ȚarăMarina Regală Britanică
Introducere1895
ProducătorJohn I. Thornycroft & Company
Armament1× tun de 76mm, 5× tunuri de 57mm, 2× lansatoare de torpile de 457mm
Clasa Ardent
📷 Symonds & Co · Public domain · sursă

Descriere

Clasa Ardent a fost una dintre cele șaptesprezece subclase ale distrugătoarelor britanice timpurii, denumite colectiv clasa A. Aceste distrugătoare nu aveau un design unitar, dar se punea accent pe o viteză uniformă – pentru clasa Ardent aceasta era de 27 noduri, ceea ce le încadra în grupul numit „27-knotters”.

Din punct de vedere constructiv, clasa Ardent a continuat clasa precedentă Daring, însă cu modificări semnificative în armament, care a fost întărit cu încă două tunuri de 57mm, iar lansatorul de torpile din prova a fost eliminat. Construcția a fost asigurată de șantierul naval John I. Thornycroft & Company din Chiswick, iar cele trei unități au fost puse în serviciu în anul 1895.

Armamentul consta într-un tun de 76mm, cinci tunuri de 57mm și două lansatoare simple de torpile de 457mm, purtând în total patru torpile. Sistemul de propulsie era format din trei cazane Thornycroft și două motoare cu abur cu trei cilindri și expansiune triplă, cu o putere de 4500 hp (la unitatea Boxer 4200 hp), care antrenau două elice. Viteza maximă atinsă era de 27 noduri, iar autonomia era de 865 mile marine la o viteză de 11 noduri.

Date tehnice

Țara de origineRegatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Introducere1895

Serviciu și utilizare în luptă

Distrugătoarele clasei Ardent au fost în serviciu din 1895 până în 1918. În această perioadă au servit în cadrul Marinei Regale Britanice, având ca principale atuuri viteza și armamentul adecvat pentru lupta cu nave mai mici și vedete torpiloare. Informații detaliate despre misiunile de luptă specifice nu sunt menționate în sursă.

Curiozități

  • Clasa Ardent a fost una dintre cele șaptesprezece subclase ale distrugătoarelor britanice denumite clasa A, care nu aveau un design unitar.
  • Aceste distrugătoare au fost împărțite în două grupuri după viteză – primele trei subclase aveau o viteză de 26 noduri, iar celelalte paisprezece subclase, inclusiv Ardent, aveau o viteză de 27 noduri.
  • Armamentul clasei Ardent a fost întărit față de clasa precedentă Daring cu încă două tunuri de 57mm.
  • Construcția clasei Ardent a fost asigurată de șantierul naval John I. Thornycroft & Company din Chiswick.
  • Sistemul de propulsie era format din trei cazane Thornycroft și două motoare cu abur cu trei cilindri și expansiune triplă, care permiteau atingerea vitezei de 27 noduri.

Întrebări frecvente

Câte unități au fost construite în cadrul clasei Ardent?
Au fost construite în total trei unități ale acestei clase.
Care a fost armamentul principal al distrugătoarelor clasei Ardent?
Armamentul principal consta într-un tun de 76mm, cinci tunuri de 57mm și două lansatoare simple de torpile de 457mm.
Care a fost viteza maximă a distrugătoarelor clasei Ardent?
Viteza maximă atinsă era de 27 noduri.
Cine a construit distrugătoarele clasei Ardent?
Construcția a fost asigurată de șantierul naval John I. Thornycroft & Company din Chiswick.

Surse

Echipament similar

← Toată tehnica