Clasa Handy
Clasa Handy a fost o clasă de distrugătoare ale Marinei Regale Britanice.
Descriere
Clasa Handy a fost una dintre cele șaptesprezece subclase ale distrugătoarelor britanice timpurii, cunoscute colectiv ca clasa A. Aceste distrugătoare nu aveau un design unitar, dar se punea accent pe o viteză unitară – pentru primele trei subclase 26 noduri și pentru celelalte paisprezece subclase, inclusiv clasa Handy, 27 noduri. Clasa Handy făcea astfel parte din grupul numit „27-knotters”.
Construcția clasei Handy a fost realizată de șantierul naval britanic Fairfield Shipbuilding and Engineering Company din Govan, care a construit trei unități ale acestei clase. Navele au fost lansate la apă în 1895 și au intrat în serviciu între 1895 și 1896. Din punct de vedere constructiv, erau echipate cu un tun de 76mm, cinci tunuri de 57mm și două lansatoare de torpile cu un singur tub de 457mm, cu un stoc de patru torpile. Sistemul de propulsie era format din trei cazane Thornycroft și două motoare cu abur cu patru cilindri și expansiune triplă, cu o putere de 4000 hp, care antrenau două elice. Gazele de eșapament erau evacuate prin două coșuri. Viteza maximă atinsă era de 27 noduri, iar autonomia era de 3000 mile marine la o viteză de zece noduri.
Date tehnice
| Țara de origine | Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
|---|---|
| Introducere | 1895 |
Serviciu și utilizare în luptă
Distrugătoarele clasei Handy au fost în serviciul Marinei Regale Britanice între anii 1895 și 1914. În această perioadă, au servit ca parte a distrugătoarelor britanice timpurii, având în principal rolul de protecție a navelor mai mari și îndeplinirea misiunilor conform concepției de luptă navală a vremii. Sursele nu oferă informații detaliate despre utilizarea lor în luptă.
Curiozități
- Clasa Handy a fost una dintre cele șaptesprezece subclase ale distrugătoarelor britanice cunoscute ca clasa A.
- Distrugătoarele clasei Handy făceau parte din grupul „27-knotters”, care aveau o viteză unitară de 27 noduri.
- Producătorul clasei Handy a fost șantierul naval Fairfield Shipbuilding and Engineering Company din Govan.
- Sistemul de propulsie era format din trei cazane Thornycroft și două motoare cu abur cu patru cilindri și expansiune triplă, cu o putere de 4000 hp.
- Autonomia distrugătoarelor clasei Handy era de 3000 mile marine la o viteză de zece noduri.
Întrebări frecvente
- Câte unități au fost construite în cadrul clasei Handy?
- Au fost construite trei unități ale acestei clase.
- Care era viteza maximă a distrugătoarelor clasei Handy?
- Viteza maximă atinsă era de 27 noduri.
- Cine a construit distrugătoarele clasei Handy?
- Construcția a fost realizată de șantierul naval Fairfield Shipbuilding and Engineering Company din Govan.
- Care era armamentul principal al distrugătoarelor clasei Handy?
- Armamentul principal consta într-un tun de 76mm, cinci tunuri de 57mm și două lansatoare de torpile cu un singur tub de 457mm.