Clasa Charger
Clasa Charger a fost o clasă de distrugătoare ale Marinei Regale Britanice.
Descriere
Clasa Charger a fost una dintre cele șaptesprezece subclase ale distrugătoarelor britanice timpurii, denumite colectiv clasa A. Aceste distrugătoare nu aveau un design unitar, dar se punea accent pe o viteză unitară, clasa Charger făcând parte din grupul numit „27-knotters” cu o viteză de 26 noduri. Din punct de vedere constructiv, acestea se bazau pe distrugătorul HMS Hornet și aveau, față de clasele anterioare, o armament întărit cu două tunuri suplimentare de 57mm, neavând lansator de torpile în prova.
Construcția clasei Charger a fost asigurată de șantierul naval Yarrow Shipbuilders din Cubitt Town, Londra, iar aceste distrugătoare au fost puse în serviciu în anul 1896. Sistemul lor de propulsie era format din două cazane cu abur de tip locomotivă și două motoare cu abur cu trei cilindri și expansiune triplă, cu o putere de 3800 cp, care antrenau două elice. Gazele de eșapament erau evacuate prin două coșuri. Autonomia distrugătoarelor era de 3000 mile marine la o viteză de zece noduri.
În anii 1899–1900, toate unitățile clasei Charger au fost modernizate prin instalarea a patru cazane Yarrow, ceea ce a reprezentat o modificare tehnică semnificativă a sistemului lor de propulsie.
Date tehnice
| Țara de origine | Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
|---|---|
| Introducere | 1894 |
Serviciu și utilizare în luptă
Clasa Charger a fost în serviciul Marinei Regale Britanice între anii 1896 și 1912. Sursa nu oferă informații concrete despre utilizarea lor în luptă, dar având în vedere perioada de serviciu, acestea au fost distrugătoare timpurii care au servit înainte de Primul Război Mondial.
Curiozități
- Clasa Charger a fost una dintre cele șaptesprezece subclase ale distrugătoarelor britanice timpurii denumite clasa A.
- Aceste distrugătoare nu aveau un design unitar, dar se punea accent pe o viteză unitară.
- Clasa Charger s-a bazat constructiv pe distrugătorul HMS Hornet.
- Spre deosebire de clasele anterioare, nu aveau lansator de torpile în prova, dar aveau armament întărit cu două tunuri suplimentare de 57mm.
- În anii 1899–1900, toate unitățile clasei Charger au fost modernizate prin instalarea a patru cazane Yarrow.
Întrebări frecvente
- Câte unități ale clasei Charger au fost construite?
- Au fost construite în total trei unități ale acestei clase.
- Care a fost armamentul principal al distrugătoarelor clasei Charger?
- Armamentul principal era format dintr-un tun de 76mm, cinci tunuri de 57mm și două lansatoare de torpile cu un singur tub de 457mm.
- Cine a construit distrugătoarele clasei Charger?
- Construcția a fost asigurată de șantierul naval Yarrow Shipbuilders din Cubitt Town, Londra.
- Care a fost viteza maximă a distrugătoarelor clasei Charger?
- Viteza maximă a fost de 26 noduri.