Bătălia de la Jankov
În faza finală a Războiului de Treizeci de Ani, mareșalul suedez Lennart Torstenson a mutat centrul luptelor în inima monarhiei habsburgice. În 1645 a pornit din Saxonia prin Boemia cu scopul de a lovi Viena și a forța pe împăratul Ferdinand al III-lea la pace. Împotriva lui s-a grăbit armata imperial-bavareză condusă de Melchior von Hatzfeldt și generalul bavarez Johann von Götz pentru a bloca drumul suedezilor. Ambele armate s-au ciocnit pe 6 martie 1645 la Jankov, în Boemia Centrală. Forțele erau echilibrate — fiecare parte avea aproximativ 16.000 de oameni. Torstenson avea circa 6.000 de infanteriști și 9.000 de călăreți cu șaizeci de tunuri, imperialii 5.000 de infanteriști și 10.000 de călăreți, dar doar douăzeci și șase de tunuri. Superioritatea suedeză în artilerie și mobilitate s-a dovedit decisivă. Bătălia s-a desfășurat într-un teren accidentat, deluros și împădurit, care a îngreunat folosirea cavaleriei. Lupta a avut mai multe faze și noroc schimbător. În faza inițială a căzut unul dintre comandanții imperiali, generalul Götz. În momentul crucial, cavaleria imperială a fost încercuită într-un defileu îngust, unde tunurile suedeze au decimat-o cu efect devastator. Focul concentrat și contraatacurile suedeze au dezorganizat complet armata imperială. Au căzut aproximativ 6.500 de soldați din ambele tabere, iar partea imperială a pierdut peste 9.000 de oameni — circa 5.000 morți și răniți și aproximativ 4.450 prizonieri, printre care și comandantul suprem Hatzfeldt. Suedezii au capturat toată artileria inamică. Înfrângerea de la Jankov a zdrobit coloana vertebrală a armatei imperiale în Boemia și i-a deschis lui Torstenson drumul până la porțile Vienei, unde doar lipsa forțelor și negocierile de pace în curs i-au oprit înaintarea. Bătălia a fost astfel unul dintre factorii care au grăbit încheierea păcii de la Westfalia în 1648. Pentru ținuturile cehe, Jankov a reprezentat una dintre cele mai sângeroase bătălii ale întregului Război de Treizeci de Ani purtat pe teritoriul lor. Boemia, epuizată și depopulată de război, a suferit o nouă lovitură; luptele, marșurile trupelor și jefuielile au lăsat în urmă o devastare profundă. Jankov a rămas în istorie ca simbol al suferinței prin care a trecut țărănimea cehă în ultimii ani ai marelui război.
Context și cauze
Bătălia de la Jankov a avut loc în faza finală a Războiului de Treizeci de Ani, care a început în 1618 ca un conflict între statele protestante și cele catolice ale Sfântului Imperiu Roman. Caracterul inițial religios al războiului a dispărut treptat, iar conflictul s-a transformat într-o luptă pentru putere între Habsburgi, Suedia și Franța.
În 1645, comandantul suedez Lennart Torstensson a planificat o ofensivă amplă, având ca scop forțarea împăratului Ferdinand al III-lea la negocieri de pace. Suedezii intenționau să-și unească forțele cu armata prințului Transilvaniei Rákóczi și să amenințe împreună chiar Viena. Bătălia de la Jankov a făcut parte din acest plan strategic și a reprezentat o cotitură esențială în cursul războiului.
Forțe și comandanți
Ambele armate aveau un număr aproximativ egal de soldați, în jur de 16 000 de oameni. Armata suedeză a fost condusă de generalul experimentat Lennart Torstensson, cunoscut pentru energia și abilitatea sa de a coordona atacurile. Subordonații săi erau capabili, iar armata bine integrată.
Armata imperială a fost condusă de Melchior von Hatzfeldt, care însă s-a confruntat cu probleme de disciplină și coordonare a subordonaților săi, în special Johann von Götzen și Johann von Werth. Armata imperială era compusă din unități diverse, inclusiv 5 000 de călăreți bavarezi experimentați, dar multe detașamente erau prost echipate, rămășițe ale înfrângerilor anterioare.
Desfășurarea bătăliei
În ajunul bătăliei, trupele imperiale erau dispuse pe poziții avantajoase de-a lungul unei creste împădurite, în timp ce suedezii erau ascunși în vale. Noaptea, unitățile suedeze au ocolit aripa stângă a imperialilor și au atacat dealul strategic de la Broumovice, alungând avangarda dragoniilor.
Călăreții imperiali au încercat un contraatac, dar au fost încercuiți într-o strâmtoare între două dealuri împădurite și supuși unui foc devastator de artilerie suedeză. Doar o mică parte a unităților călărețe a reușit să se retragă, majoritatea rămânând captive și suferind pierderi grele.
Infanteria și artileria imperială au fost retrase rapid pentru a ajuta aripa stângă amenințată, dar s-au ciocnit de infanteria suedeză care a lansat atacul. Artileria suedeză a avansat în mai multe grupuri și a bombardat constant liniile imperiale, ceea ce a dus la ruperea și retragerea acestora.
După-amiaza, atacurile suedeze au continuat, unitățile imperiale fiind împinse de pe deal în deal și în cele din urmă dispersate. Comandantul suprem Hatzfeldt a fost capturat, iar majoritatea armatei imperiale a fost distrusă sau dispersată.
Straty
Conform Wikipediei cehe, în bătălie au murit 6 500 de oameni. Wikipedia în limba engleză estimează 4 000 de morți și răniți și 4 450 de prizonieri în rândul armatei imperiale, în timp ce pierderile suedeze au fost între 3 000 și 4 000 de morți și răniți. Estimările diferă deci în funcție de sursă.
Consecințe și importanță
Bătălia de la Jankov a reprezentat o cotitură esențială în cursul Războiului de Treizeci de Ani, deoarece armata imperială a fost dispersată, iar coloana sa vertebrală, în special cavaleria bavareză, a fost distrusă. Comandantul suedez Torstensson a înaintat apoi spre Viena, dar a fost oprit de vești despre negocierile de pace și, după un asediu nereușit al Brno-ului, a părăsit teritoriile cehe.
Bătălia a încheiat o lungă serie de situații de impas și a crescut urgența negocierilor de pace, care au culminat cu încheierea Păcii de la Westfalia în 1648. În țările imperiale și catolice, înfrângerea a provocat panică și temeri privind distrugerea completă a catolicismului.
Etape-cheie
- Încercuirea nocturnă a unităților suedeze — Suedezii au ocolit noaptea aripa stângă a armatei imperiale și au pregătit un atac surpriză asupra dealului strategic de la Broumovice.
- Încercuirea călăreților imperiali — Călăreții imperiali au fost încercuiți într-o strâmtoare între două dealuri împădurite și supuși unui foc devastator de artilerie suedeză.
- Atacul infanteriei suedeze — Infanteria și artileria imperială s-au ciocnit de infanteria suedeză, care a lansat atacul și a cauzat dezintegrarea liniilor imperiale.
- Dezintegrara finală a armatei imperiale — Artileria și infanteria suedeză au împins unitățile imperiale de pe deal în deal, ceea ce a dus la dispersarea lor și capturarea comandantului suprem Hatzfeldt.
Curiozități
- Bătălia de la Jankov a fost una dintre cele mai sângeroase bătălii ale Războiului de Treizeci de Ani.
- Toate satele din jur au fost incendiate în timpul bătăliei, doar Jankov a fost cruțat.
- Numele comandantului austriac Johann Götze a intrat în expresia cehă „Dopadnout jako kec u Jankova”.
- La bătălie a participat și contele palatin Carol Gustav, viitorul rege suedez Carol al X-lea Gustav, care a fost singurul nevătămat, deși avea patru găuri de glonț în haine și pălărie.
- Cu ocazia celei de-a 350-a aniversări a bătăliei, a fost ridicat un monument în formă de lacrimă, iar anual are loc marșul „Pe urmele bătăliei de la Jankov”.
Întrebări frecvente
- Când și unde a avut loc bătălia de la Jankov?
- Bătălia a avut loc pe 6 martie 1645 la Jankov, în Boemia.
- Cine a câștigat bătălia de la Jankov?
- A câștigat armata suedeză condusă de Lennart Torstensson.
- Care au fost pierderile ambelor părți în bătălia de la Jankov?
- Conform Wikipediei cehe, au murit 6 500 de oameni, Wikipedia în limba engleză indică 4 000 de morți și răniți și 4 450 de prizonieri în rândul armatei imperiale, iar pierderile suedeze au fost între 3 000 și 4 000 de morți și răniți.
- Care a fost semnificația bătăliei de la Jankov pentru Războiul de Treizeci de Ani?
- Bătălia a reprezentat o cotitură esențială, dispersând armata imperială și accelerând negocierile de pace care au condus la Pacea de la Westfalia.