Bătălia de la Kunersdorf

Context și cauze

Bătălia de la Kunersdorf a fost parte a războiului de șapte ani, care în spațiul european a urmat conflictului anterior pentru moștenirea Austriei. Prusia, condusă de Frederic al II-lea cel Mare, a câștigat în războaiele anterioare Silezia, ceea ce a generat o tensiune de lungă durată cu Austria, care încerca să recâștige această provincie prosperă.

În anul 1759 situația pentru Prusia era strategic dificilă – era înconjurată de armatele Austriei, Rusiei și ale altor dușmani. După înfrângerea corpului prusac la Kay la 23 iulie 1759, forțele ruse s-au mutat spre Odra și s-au unit cu corpul austriac, formând o coaliție puternică care amenința însăși inima teritoriului prusac, inclusiv Berlinul.

Forțe și comandanți

Armata prusacă a fost condusă personal de regele Frederic al II-lea cel Mare, care după unirea cu unitățile lui Carl Heinrich von Wedel și alte corpuri dispunea de aproximativ 49 900 până la 50 900 de oameni și 160 de tunuri. Prusacii aveau 63 de batalioane și 110 escadroane.

Forțele aliate erau formate din armata principală rusă sub comanda mareșalului de câmp Petru Semionovici Saltîkov (41 000 de oameni) și corpul austriac al mareșalului de câmp Ernst Gideon von Laudon (18 500 de oameni). Aliații aveau împreună 84 de batalioane, 60 de companii de granatieri, 98 de escadroane și 212 tunuri. Ambele părți aveau viziuni diferite asupra conducerii luptei, dar aliații au reușit să-și unească eficient forțele și să pregătească apărarea.

Desfășurarea bătăliei

Bătălia a început în dimineața zilei de 12 august 1759, când unitățile prusace au pornit în marș și au încercat să ocolească pozițiile aliate prin pădurea Reppens. Prusacii planificau să surprindă aliații cu un atac din sud-est, dar din cauza lipsei unei recunoașteri adecvate și a terenului dificil, manevra lor s-a încetinit și s-a lovit de poziții defensive bine pregătite.

Primul atac principal al prusacilor a vizat Mühlberge, unde după lupte grele au reușit să ocupe pozițiile rusești și să captureze câteva zeci de tunuri. Deși au obținut un succes parțial aici, înaintarea ulterioară a fost încetinită de epuizare și de apărarea puternică a aliaților.

După-amiaza, când ambele părți erau foarte epuizate, întăriri austriece sub comanda lui Laudon au intrat în luptă cu unități proaspete, care au întors cursul bătăliei în favoarea aliaților. Armata prusacă s-a destrămat treptat și și-a pierdut coeziunea, ceea ce a dus la retragerea ei și la pierderi grele.

După bătălie, cu Frederic al II-lea au rămas doar aproximativ 3 000 de oameni din armata inițială, în timp ce o mare parte a soldaților prusaci a fost ucisă, rănită sau dispersată. Aliații însă, din cauza neînțelegerilor dintre comandanți, nu au valorificat victoria pentru a avansa spre Berlin.

Straty

Conform Wikipediei în limba engleză, după bătălie cu Frederic al II-lea au rămas doar 3 000 de soldați din cei 50 000 inițiali, deși mulți alții s-au întors în câteva zile. Numărul exact al celor căzuți, răniți și capturați nu este documentat fiabil în surse. Pierderile aliaților nu sunt indicate exact în surse.

Consecințe și importanță

Înfrângerea de la Kunersdorf a fost cea mai mare catastrofă din cariera militară a lui Frederic al II-lea cel Mare și a reprezentat singura destrămare completă a armatei prusace sub conducerea sa directă în timpul războiului de șapte ani. După bătălie, drumul spre Berlin a fost deschis, dar aliații, din cauza neînțelegerilor dintre Saltîkov și Laudon, nu au valorificat oportunitatea de a ataca capitala prusacă.

Bătălia a arătat limitele puterii militare și rezistenței prusace în situația în care se confruntau cu un atac coordonat al două mari puteri. Deși Prusia a suferit o înfrângere grea, aliații nu au reușit să dea lovitura decisivă, ceea ce i-a permis lui Frederic să reorganizeze rămășițele armatei și să continue rezistența. Bătălia de la Kunersdorf a influențat semnificativ cursul ulterior al războiului de șapte ani.

Etape-cheie

1. Marșul armatei prusace și manevra inițială — Prusacii au început devreme dimineața pe 12 august marșul prin pădurea Reppens cu scopul de a ocoli pozițiile aliate, dar din cauza recunoașterii slabe și a terenului dificil progresul a fost încetinit.
2. Atacul asupra Mühlberge — Unitățile prusace au atacat pozițiile rusești de la Mühlberge, după lupte grele le-au ocupat și au capturat câteva zeci de tunuri.
3. Intervenția întăririlor austriece — După-amiaza au fost aruncate în luptă unități austriece proaspete sub comanda lui Laudon, care au întors cursul bătăliei în favoarea aliaților.
4. Destrămarea armatei prusace și retragerea — Armata prusacă s-a destrămat și s-a retras, cu Frederic al II-lea rămânând doar aproximativ 3 000 de oameni.

Curiozități

• La bătălia de la Kunersdorf au participat peste 100 000 de oameni, ceea ce o face una dintre cele mai mari bătălii ale războiului de șapte ani.
• După bătălie, cu Frederic al II-lea au rămas doar aproximativ 3 000 de soldați, totuși el a reușit să adune în câteva zile rămășițele dispersate ale armatei.
• Comanda aliată a fost complicată de neînțelegerile personale dintre Saltîkov și Laudon, ceea ce a împiedicat avansarea spre Berlin.
• Bătălia de la Kunersdorf a fost singura din războiul de șapte ani în care armata prusacă sub conducerea directă a lui Frederic al II-lea s-a destrămat într-o masă neorganizată.

Întrebări frecvente

Când și unde a avut loc bătălia de la Kunersdorf?

Bătălia a avut loc pe 12 august 1759 în satul Kunersdorf (astăzi Kunowice) în vestul Poloniei de astăzi.

Cine a câștigat bătălia de la Kunersdorf?

Victoria a fost obținută de armata aliată a Rusiei și Austriei, prusacii fiind învinși.

Care au fost pierderile armatei prusace?

După bătălie, cu Frederic al II-lea au rămas doar aproximativ 3 000 de oameni din cei 50 000 inițiali, numărul exact al celor căzuți, răniți și capturați nu este documentat fiabil.

De ce aliații nu au avansat spre Berlin după victorie?

Comanda aliată a fost slăbită de neînțelegerile dintre Saltîkov și Laudon, ceea ce a împiedicat valorificarea victoriei pentru un atac asupra Berlinului.