Bătălia de la Varșovia

Context și cauze

Sfârșitul Primului Război Mondial a lăsat Europa Centrală și de Est într-un vid de putere, când imperiile Austro-Ungar și Rus au dispărut în multe state succesoare fără granițe clar stabilite. Polonia și-a recăpătat independența în noiembrie 1918 și a urmărit refacerea teritoriilor pierdute în timpul împărțirilor Poloniei din 1772–1795, generalul Józef Piłsudski promovând ideea unei federații a țărilor slave sub conducerea poloneză (Intermarium).

Bolshevicii ruși vedeau în conflictul cu Polonia o oportunitate de a răspândi revoluția mondială de clasă în Europa și doreau să testeze capacitățile Armatei Roșii. După contraatacul de succes al bolșevicilor din vara anului 1920, armata poloneză s-a aflat într-o situație critică, Armata Roșie înaintând spre Varșovia din 1920, considerat un obiectiv cheie pentru extinderea revoluției spre Berlin și Paris.

Forțe și comandanți

Armata poloneză era organizată în trei fronturi cu un total de șapte armate și 32 de divizii, dispunând de 46 000 infanterie, 2 000 călăreți, 730 mitraliere, 192 baterii de artilerie și câteva unități de tancuri. Generalul Józef Piłsudski conducea grupul de atac principal (Grupa Uderzeniowa) de aproximativ 20 000 de oameni, având misiunea de a executa un contraatac asupra punctului slab al frontului sovietic între armatele de vest și sud-vest.

Armata Roșie era compusă din 24 de divizii în patru armate sub comanda generalului Michail Tuchačevski, care planifica încercuirea Varșoviei din 1920 prin traversarea Vistulei lângă Włocławek și lansarea atacului din nord-vest. Punctul slab al planului sovietic era zona slab apărată la intersecția dintre armatele de vest și sud-vest, pe care polonezii intenționau să o exploateze pentru contraatac.

Desfășurarea bătăliei

Bătălia a început pe 12 august 1920 cu un atac sovietic asupra orașului Radzymin, care a căzut în mâinile Armatei Roșii a doua zi, forțându-l pe Piłsudski să accelereze contraatacul planificat. Radzymin a trecut de mai multe ori din mâinile ambelor părți, până când pe 14 august a fost cucerit definitiv de sovietici, iar linia celei de-a 5-a armate poloneze a fost ruptă. Polonezii au reușit însă să distrugă o stație radio sovietică, ceea ce a împiedicat comunicarea între unitățile sovietice și a dus la dezorganizarea înaintării lor.

A doua fază a bătăliei a inclus contraatacul polonez, care a început pe 14 august prin traversarea râului Wkra și oprirea înaintării sovietice spre Varșovia din 1920 și fortăreața Modlin. Armata sovietică a fost alungată din Radzymin, iar moralul polonezilor a crescut semnificativ. Totuși, armata de sud-vest a lui Buďonny nu a respectat ordinele și nu a participat la bătălie, slăbind considerabil forțele sovietice.

În a treia fază, pe 16 august, grupul de atac al lui Piłsudski a atacat partea sudică a armatei sovietice, avansând rapid și întrerupând rutele de aprovizionare ale Armatei Roșii. Tuchačevski a realizat înfrângerea iminentă și a ordonat retragerea, care însă a ajuns cu întârziere sau deloc la unele unități. Frontul sovietic s-a prăbușit, iar armata poloneză a lansat o ofensivă masivă care a dus la colapsul total al apărării sovietice până la sfârșitul lunii august.

Straty

Estimările pierderilor variază: conform Wikipediei în limba engleză, Armata Roșie a suferit aproximativ 10 000 morți, 500 dispăruți, 30 000 răniți și 66 000 prizonieri, în timp ce pierderile poloneze au fost de circa 4 500 morți, 10 000 dispăruți și 22 000 răniți. O sursă cehă menționează doar că Armata Roșie a suferit o înfrângere zdrobitoare, fără cifre exacte. Pierderile poloneze nu sunt exprimate numeric în sursa cehă.

Consecințe și importanță

Bătălia de la Varșovia din 1920 a reprezentat o cotitură decisivă în războiul polono-sovietic, când polonezii au oprit înaintarea Armatei Roșii și au distrus formațiunile sale vestice. După bătălie au urmat alte înfrângeri ale bolșevicilor, în special în bătălia de pe râul Neman, ceea ce a condus la armistițiu și la încheierea păcii de la Riga în 1921, care a stabilit granițele dintre Polonia și Rusia Sovietică pentru următorii 20 de ani.

Generalul Piłsudski s-a retras din politică după victorie, dar în 1926 a realizat o lovitură de stat și a devenit conducătorul de facto al Poloniei până la moartea sa în 1935. Generalul Tuchačevski s-a ocupat de modernizarea Armatei Roșii, dar a fost executat în 1937 în cadrul Proceselor de la Moscova, ceea ce a slăbit semnificativ armata sovietică înainte de al Doilea Război Mondial.

Bătălia este considerată una dintre cele mai importante din istorie, deoarece a oprit răspândirea comunismului în Europa de Vest și a asigurat independența Poloniei pentru încă două decenii.

Etape-cheie

1. Prima fază — Atacul sovietic a început pe 12 august cu cucerirea Radzyminului și ruperea apărării poloneze, forțând polonezii să accelereze contraatacul.
2. A doua fază — Contraatacul polonez a început pe 14 august prin traversarea râului Wkra, oprind înaintarea sovietică și alungând Armata Roșie din Radzymin.
3. A treia fază — Pe 16 august, grupul de atac al lui Piłsudski a atacat partea sudică a armatei sovietice, întrerupând rutele de aprovizionare și provocând prăbușirea frontului sovietic.

Armament și tehnică

Curiozități

• Polonezii au distrus o stație radio sovietică și au transmis pe frecvența rămasă fragmente din Biblie, împiedicând comunicarea Armatei Roșii.
• Mulți diplomați străini au părăsit Varșovia din 1920 în timpul luptelor, cu excepția ambasadorului britanic și a nunțiului apostolic arhiepiscop Ratti.
• Armata de sud-vest a generalului Buďonny nu a participat la bătălia de la Varșovia din 1920 din cauza disputelor personale și a intereselor politice ale lui Stalin.
• Generalul Piłsudski și-a dat demisia din toate funcțiile publice pentru a se putea concentra pe conducerea bătăliei.
• După bătălie, unitățile sovietice au fost internate în Prusia Răsăriteană germană, de unde li s-a permis ulterior să se întoarcă în Rusia.

Întrebări frecvente

Când și unde a avut loc bătălia?

Bătălia de la Varșovia din 1920 a avut loc între 13 și 25 august 1920 în Varșovia din 1920 și împrejurimile sale.

Cine au fost principalii comandanți ai bătăliei?

Armata poloneză a fost condusă de generalul Józef Piłsudski, iar Armata Roșie sovietică de generalul Michail Tuchačevski.

Care a fost rezultatul bătăliei?

Forțele poloneze au câștigat și au zdrobit formațiunile vestice ale Armatei Roșii, oprind astfel înaintarea sovietică spre Europa.

Care a fost importanța bătăliei pentru Europa?

Bătălia a oprit răspândirea comunismului în Europa de Vest și a asigurat independența Poloniei pentru încă două decenii.