7.7 cm FK 16
7.7 cm FK 16 este un tun. Țara de origine: Imperiul German.
Descriere
7,7 cm Feldkanone 16 (7,7 cm FK 16) a fost un tun de câmp folosit de Germania în timpul Primului Război Mondial. Acest tun a fost dezvoltat ca înlocuitor pentru modelul mai vechi 7,7 cm FK 96 n.A., care, deși foarte mobil, avea o rază de acțiune insuficientă în războiul de tranșee. Pentru a crește raza de acțiune, țeava a fost prelungită și tunul a fost montat pe o nouă lafetă cu posibilitate de elevare mai mare.
Tunul folosea muniție separată, ceea ce avea ca scop reducerea consumului de pulbere și uzura țevii pe distanțe scurte, însă această modificare a redus rata de foc comparativ cu modelul mai vechi. Producția a fost accelerată în 1916, ceea ce a dus la probleme inițiale de calitate, în special din cauza folosirii materialelor de substituție și a granatelor de calitate slabă, care adesea explodau prematur. Problema detonărilor premature a fost cauzată de controlul slab al calității și de utilizarea acidului picric ca exploziv, care reacționa cu sărurile metalice și forma picrați sensibili. Această problemă a fost rezolvată prin lacuirea interiorului granatelor și tratarea lor cu o soluție de terebentină și amidon.
Date tehnice
| Țara de origine | Imperiul German |
|---|
Serviciu și utilizare în luptă
Tunul 7,7 cm FK 16 a fost folosit în timpul Primului Război Mondial și după încheierea acestuia a fost parțial modificat în Germania prin rectificarea țevii la calibrul de 7,5 cm, rezultând modelul 7,5 cm FK 16 nA (neuer Art – tip nou). Acest tun modificat era încă în serviciu în 1939 și reprezenta cel mai vechi tun de câmp din arsenalul german la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
Forțele armate belgiene au modificat tunurile obținute ca reparații de război în versiunile Canon de 75 mle GP II și Canon de 75 mle GP III. Tunul a fost de asemenea montat pe lafeta obuzierului 10,5 cm Feldhaubitze 98/09, obținând astfel o elevare și o rază de acțiune mai mare sub denumirea 7,7 cm Kanone in Haubitzlafette.
Variante
Curiozități
- În 1939, în armata germană existau încă 298 de exemplare ale tipului original 7,7 cm FK 16, ceea ce îl făcea cel mai vechi tun de câmp din inventar.
- Detonările premature ale granatelor în 1916 au fost cauzate de calitatea slabă a muniției și de utilizarea acidului picric, care reacționa cu sărurile metalice și forma picrați sensibili.
- Pentru eliminarea problemei picraților, granatele au fost lacuite și tratate cu o soluție de terebentină și amidon, neutralizând acidul picric.
- Tunul a fost dezvoltat ca reacție la raza insuficientă a modelului mai vechi 7,7 cm FK 96 n.A. în războiul de tranșee.
- Utilizarea muniției separate avea ca scop reducerea consumului de pulbere și uzura țevii, dar a redus rata de foc.
Întrebări frecvente
- De ce a fost dezvoltat 7,7 cm FK 16?
- A fost dezvoltat ca înlocuitor pentru modelul mai vechi 7,7 cm FK 96 n.A., care avea o rază insuficientă în războiul de tranșee.
- Ce probleme a avut tunul la introducerea în producție?
- A avut probleme de calitate cauzate de utilizarea materialelor de substituție și detonări premature ale granatelor din cauza acidului picric.
- Ce modificări au fost făcute după Primul Război Mondial?
- Tunurile au fost rectificate la calibrul de 7,5 cm și denumite 7,5 cm FK 16 nA, unele fiind de asemenea modificate de armata belgiană.
- Care a fost principala diferență în muniție față de modelul mai vechi?
- Folosea muniție separată, ceea ce a redus consumul de pulbere și uzura țevii, dar a scăzut rata de foc.