L118
L118 este un tun. Țara de origine: Regatul Unit. Introducere în dotare: 1975.
Descriere
L118 light gun este un tun de artilerie tractat britanic de 105 mm dezvoltat în anii 70 ai secolului XX pentru armata britanică. Dezvoltarea sa a început ca înlocuitor pentru tunul balistic mai vechi de 105 mm L5 (OTO Melara Mod 56), care avea o rază de acțiune limitată, o robustețe mai scăzută și dispozitive de țintire mai slabe. Noul tun trebuia să îndeplinească cerințele unei greutăți reduse (maxim 1600 kg), posibilitatea transportului cu elicoptere Chinook și avioane Andover și capacitatea de a fi utilizat imediat după scufundare în apă.
Tunul utilizează un cartuș încărcat separat, iar proiectilul este introdus și încărcat manual. Construcția sa se bazează pe tunurile tradiționale britanice, de exemplu are un bolt vertical și o lafetă în formă de cutie, moștenire de la tunul de 25 de livre. Pentru reducerea greutății au fost folosite oțeluri speciale și roți cu ecartament îngust, care însă limitează raza de rotație a țevii fără demontarea roții. Pentru țintire s-au folosit inițial dispozitive optice L7, ulterior înlocuite cu sistemul digital LINAPS cu giroscoape și GPS, ceea ce permite o țintire precisă fără referințe externe.
Date tehnice
| Țara de origine | Regatul Unit |
|---|---|
| Introducere | 1975 |
Serviciu și utilizare în luptă
L118 a fost introdus în serviciul armatei britanice în 1976 și a înlocuit treptat tipurile mai vechi. A fost utilizat, de exemplu, în timpul războiului din Insulele Falkland din 1982, unde cinci baterii (30 de tunuri) au susținut operațiunile de luptă, iar în fazele finale ale luptelor din jurul Port Stanley s-au tras până la 400 de focuri pe tun pe zi. În prezent, L118 este folosit în armata britanică în patru regimente regulate, precum și în mai multe unități de rezervă și școli. Pentru transportul în teren se folosesc vehicule speciale precum Land Rover 101, Pinzgauer ATV sau în condiții arctice Hägglunds Bv 206 cu schiuri.
Variante
Curiozități
- L118 folosește un cartuș încărcat separat cu focos electric, ceea ce îl diferențiază de muniția americană.
- Tunul poate fi tractat în poziție desfăcută cu brațul A atașat, ceea ce permite o viteză de deplasare de până la 64 km/h.
- În 2001, L118 a înlocuit tunul tradițional de 25 de livre ca "One O'Clock Gun" la Castelul Edinburgh, care se trage zilnic la ora 13.
- L118 are mai multe tipuri de muniție, inclusiv explozivă, fumigenă, de iluminare și de antrenament, dar armata britanică nu a introdus niciodată fosfor alb.
- Modernizările includ instalarea giroscoapelor laser și GPS pentru o țintire precisă fără necesitatea referințelor externe.
Întrebări frecvente
- Ce tip de muniție folosește L118?
- L118 folosește muniție cu cartuș încărcat separat 105 mm Fd Mk 2, care nu este compatibilă cu muniția americană de tip M1.
- Când a fost introdus L118 în serviciu?
- L118 a fost introdus în serviciul armatei britanice în 1976.
- Care sunt principalele diferențe între L118 și L119?
- L118 folosește muniție încărcată separat cu focos electric, în timp ce L119 are țeavă mai scurtă și folosește muniția americană "semi-fixed" de tip M1 cu focos la impact.
- Ce sisteme moderne de țintire are L118?
- Din 2002, L118 este echipat cu sistemul LINAPS cu giroscoape laser și GPS, care permite o țintire precisă fără referințe externe.