De ce a fost recalibrat tunul original de 8 inch la 7,2 inch?

Pentru că tunul original de 8 inch avea o rază de acțiune insuficientă pentru condițiile celui de-al Doilea Război Mondial, iar recalibrarea la 7,2 inch a permis utilizarea unei muniții noi cu o rază de acțiune mai mare.

Care a fost principala problemă la versiunile Marks I–IV la încărcătura maximă?

La încărcătura maximă, arma sărea puternic și putea sări peste calcișii din spatele roților, ceea ce reprezenta un pericol pentru echipaj.

Care a fost diferența între versiunile Mark V și Mark 6?

Mark V folosea affutul Carriage M1 cu țeavă originală, dar nu a fost introdus în dotare, în timp ce Mark 6 avea țeavă prelungită, muniție cu cinci încărcături și affut mai stabil, ceea ce a îmbunătățit raza de acțiune și precizia.

Unde și când a fost folosit obuzierul BL 7.2-inch?

A fost folosit din a doua jumătate a anului 1942 în Africa de Nord, după debarcarea din Normandia în 1944, în Burma și după război a fost folosit și în India până în anii 1990.

Tun · Regatul Unit

BL 7.2-inch howitzer

BL 7.2-inch howitzer este un tun. Țara de origine: Regatul Unit.

Typtun de obuzier greu

ȚarăRegatul Unit

Introducere1940 (dezvoltare și introducere)

Armamentțeavă calibrul 7,2 inch (183 mm)

Descriere

BL 7.2-inch howitzer a fost un tun de obuzier greu folosit de armata britanică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1940, armata britanică a constatat că tunul de obuzier greu BL 8-inch din Primul Război Mondial nu avea o rază de acțiune suficientă pentru condițiile celui de-al Doilea Război Mondial. Ca soluție temporară, s-a decis recalibrarea țevii la un calibru mai mic de 7,2 inch (183 mm) și dezvoltarea unui nou tip de muniție cu o rază de acțiune mai mare.

La recalibrare s-au păstrat affuturile originale, dar roțile de oțel au fost înlocuite cu pneuri cu anvelope balon, corespunzător motorizării armatei britanice. Noua muniție cu patru încărcături a permis o rază de acțiune de până la 16.900 de yarzi (15.500 m), însă la încărcătura maximă reculul era puternic, ceea ce făcea ca arma să sară și să poată sări peste calcișii plasați în spatele roților, reprezentând un pericol pentru echipaj.

Versiunea ulterioară Mk 6 folosea affutul Carriage M1 de la tunul american de 155 mm Long Tom și avea o țeavă prelungită cu 6 picioare și 5 inch (1,96 m) și muniție cu cinci încărcături, ceea ce a crescut raza de acțiune la 19.600 de yarzi (17.900 m). Noul affut oferea o platformă mai stabilă și îmbunătățea semnificativ precizia. Versiunea Mk 6 a fost considerată foarte eficientă și a rămas în serviciul britanic până la începutul anilor 1960.

Date tehnice

Țara de origine	Regatul Unit

Serviciu și utilizare în luptă

Primele versiuni ale obuzierului de 7,2 inch au fost livrate din a doua jumătate a anului 1942 și au fost folosite în luptele din Africa de Nord și după debarcarea din Normandia în 1944. În Burma, obuzierele erau alocate ca rezervă câte două pe corp de armată și folosite după necesitățile regimentului. Până la sfârșitul anului 1944, majoritatea versiunilor mai vechi au fost înlocuite cu versiunea Mk 6. Pentru tractarea obuzierelor, în primii ani ai războiului s-au folosit tractoare Scammell Pioneer, care însă nu erau disponibile în număr suficient, iar din sfârșitul anului 1943 acestea au fost completate de tractorul Albion CX22S.

Obuzierele BL 7.2-inch erau de obicei organizate în două baterii de câte patru tunuri în cadrul regimentelor grele Army Group Royal Artillery (AGRA), care ofereau sprijin de foc greu unităților britanice și aliate. Versiunea Mk 6 a rămas în armata britanică până la începutul anilor 1960. În India, versiunea Mk 6 a fost folosită de 60 Heavy Regiment, care a utilizat-o în conflictele din 1965 și 1971 împotriva Pakistanului, iar armele au fost retrase din serviciu abia la sfârșitul anilor 1990.

Variante

Marks I–IVȚevi recalibrate de 8 inch la calibrul de 7,2 inch cu affuturi originale și pneuri noi. Diferențele între marcă constau în tipul țevii originale și metoda de recalibrare. Muniția avea patru încărcături și o rază de acțiune de până la 16.900 de yarzi. La încărcătura maximă, reculul era puternic.

Mark VFolosirea țevii de 7,2 inch pe affutul american Carriage M1 de la 155mm Long Tom. Au fost fabricate doar câteva exemplare, care nu au fost introduse în dotare, deoarece affutul M1 putea suporta un recul mai mare.

Mark 6Folosirea affutului Carriage M1 cu țeavă prelungită de 6 picioare și 5 inch și muniție cu cinci încărcături. Raza de acțiune crescută la 19.600 de yarzi și affut mai stabil care îmbunătățește precizia. Versiunea a fost foarte eficientă și a rămas în serviciu după război.

Curiozități

La încărcătura maximă, versiunile Marks I–IV făceau ca arma să sară frecvent și să poată sări peste calcișii din spatele roților, ceea ce era periculos pentru echipaj.
Affutul Carriage M1 a fost inițial american și folosit la tunul de 155 mm Long Tom, armata britanică l-a adaptat pentru versiunile ulterioare ale obuzierului BL 7.2-inch.
Regimentul indian 60 Heavy avea o organizare neobișnuită cu patru baterii a câte patru obuziere Mk 6, spre deosebire de organizarea obișnuită cu trei baterii a câte șase tunuri.
Obuzierele BL 7.2-inch au fost folosite în diverse teatre ale celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv în Africa de Nord, Europa și Burma.
Versiunea Mk 6 a rămas în serviciul activ al armatei britanice până la începutul anilor 1960.

Întrebări frecvente

De ce a fost recalibrat tunul original de 8 inch la 7,2 inch?: Pentru că tunul original de 8 inch avea o rază de acțiune insuficientă pentru condițiile celui de-al Doilea Război Mondial, iar recalibrarea la 7,2 inch a permis utilizarea unei muniții noi cu o rază de acțiune mai mare.
Care a fost principala problemă la versiunile Marks I–IV la încărcătura maximă?: La încărcătura maximă, arma sărea puternic și putea sări peste calcișii din spatele roților, ceea ce reprezenta un pericol pentru echipaj.
Care a fost diferența între versiunile Mark V și Mark 6?: Mark V folosea affutul Carriage M1 cu țeavă originală, dar nu a fost introdus în dotare, în timp ce Mark 6 avea țeavă prelungită, muniție cu cinci încărcături și affut mai stabil, ceea ce a îmbunătățit raza de acțiune și precizia.
Unde și când a fost folosit obuzierul BL 7.2-inch?: A fost folosit din a doua jumătate a anului 1942 în Africa de Nord, după debarcarea din Normandia în 1944, în Burma și după război a fost folosit și în India până în anii 1990.