bătălie · Franța

Bătălia de la Gravelotte

Cea mai mare bătălie a războiului franco-prusac. Analiza detaliată este completată din mai multe surse.

Kiedy18 august 1870
GdzieGravelotte, aproximativ 9,7 km vest de Metz, Lorena
Strona APrusia — Prima și a Doua Armată prusacă cu 188 332 de oameni, 210 batalioane de infanterie, 133 escadroane de cavalerie și 732 de tunuri grele
Strona BFranța — Armata Rinului franceză sub comanda mareșalului Bazaine, numărul soldaților nu este precizat exact
StratyPrusia: 20 163 morți, răniți sau dispăruți · Franța: 12 275 (1 146 morți, 6 709 răniți, 4 420 prizonieri, dintre care jumătate răniți)
WynikArmata prusacă a învins și a blocat Armata Rinului franceză pe drumul spre Verdun
Mapa — Bătălia de la Gravelotte
📷 Alphonse de Neuville · Public domain · sursă

Context și cauze

Bătălia de la Gravelotte a avut loc în timpul războiului franco-prusac ca cea mai mare confruntare a acestui război. La 17 august 1870, a Doua Armată prusacă sub comanda prințului Friedrich Karl s-a întâlnit cu aripa dreaptă a Armatei Rinului franceze a mareșalului Bazaine în Bătălia de la Mars-la-Tour, unde ambele părți și-au revendicat victoria. După această bătălie, cele patru corpuri franceze s-au retras în condiții meteo nefavorabile spre Verdun, în timp ce prusacii le-au urmărit cu fermitate pentru a împiedica unirea forțelor franceze la Sedan.

Sub presiunea armatelor prusace, Bazaine a ales să se apere pe poziții înălțate în jurul satelor Rozerieulles și St. Privat, considerate aproape inexpugnabile datorită adăposturilor naturale și fortificațiilor sub forma gardurilor vii, zidurilor joase și satelor. Câmpul de luptă se întindea de la pădurile de lângă râul Mosela până la Roncourt pe râul Orne, incluzând sate cheie precum Saint Privat, Amanvillers și Sainte-Marie-aux-Chênes.

Forțe și comandanți

Forțele germane erau formate din Prima și a Doua Armată prusacă a Confederației Germane de Nord sub comanda regelui Wilhelm I, dispunând de 210 batalioane de infanterie, 133 escadroane de cavalerie și 732 de tunuri grele, în total 188 332 de oameni. Armata Rinului franceză era condusă de mareșalul François Achille Bazaine, care ocupa poziții defensive pe înălțimi cu aripa stângă sudică la Rozerieulles și aripa dreaptă nordică la St. Privat. Francezii aveau avantajul armelor mai bune, puștile Chassepot și mitrailleuse-urile cu foc rapid, dar lipseau de unelte eficiente pentru fortificarea rapidă.

Armatele prusace aveau superioritate numerică și materială, inclusiv un număr mai mare de artilerie și muniție. Intenția lor era să spargă pozițiile franceze și să împiedice retragerea armatei franceze spre Verdun, încercuind-o și forțând-o la capitulare.

Desfășurarea bătăliei

La 18 august 1870 dimineața, regele Wilhelm I a ordonat atacul asupra pozițiilor franceze. Prima Armată prusacă sub generalul Steinmetz a început atacuri repetate ale corpurilor VII și VIII, care însă au fost oprite de focul puternic francez al puștilor Chassepot și mitrailleuse. În jurul orei 14:30, sprijinul artileriei prusace a început să tragă, dar atacurile continuau să eșueze, iar în jurul orei 16:00 Steinmetz a angajat unități suplimentare, inclusiv prima divizie de cavalerie.

La 16:50, Garda prusacă a început atacul asupra pozițiilor de la St. Privat, deținute de mareșalul Canrobert. S-au alăturat alte brigăzi de gardă, dar au fost grav lovite de focul francez și atacul a avut inițial dificultăți. În jurul orei 18:00, regele Wilhelm I a ordonat reluarea atacului, iar unitățile prusace au continuat lupta, o parte din forțele prusace de la Mance Ravine retrăgându-se. Prințul Friedrich Karl a răspuns cu un foc masiv de artilerie și angajarea unor unități suplimentare ale corpurilor II și XII, care au cucerit treptat St. Privat și satele înconjurătoare.

Seara, unitățile prusace au reușit să stabilizeze frontul și până la ora 20:00 au cucerit St. Privat, forțând forțele franceze să se retragă. Ofițerii francezi propuneau un contraatac, dar generalul Bourbaki a refuzat să angajeze rezervele Gărzii Vechi, considerând situația o înfrângere. Luptele s-au potolit seara.

Straty

Pierderile totale prusace și hessene au fost de 20 163 morți, răniți sau dispăruți. Pierderile franceze au fost de 12 275, dintre care 1 146 morți, 6 709 răniți și 4 420 prizonieri, jumătate dintre aceștia fiind răniți. Pierderile Primei Armate prusace sub Steinmetz au fost de 4 300 de oameni, în timp ce unitățile franceze opuse au avut 2 155 pierderi. Corpul Gărzii prusace a suferit pierderi grele, până la 8 000 din 18 000 de oameni. Unitățile franceze care apărau St. Privat au pierdut mai mult de jumătate din efective. Înregistrările pierderilor franceze sunt însă considerate incomplete.

Consecințe și importanță

Victoria prusacă de la Gravelotte a însemnat blocarea retragerii Armatei Rinului franceze spre Verdun, prin care această armată a fost încercuită în fortăreața Metz. A urmat un asediu de peste două luni, care s-a încheiat cu capitularea forțelor franceze la 27 octombrie 1870.

Această bătălie a fost un moment cheie al războiului franco-prusac, deoarece a permis prusacilor să-și consolideze victoria și să continue înaintarea în Franța. De asemenea, a demonstrat eficiența artileriei moderne Krupp și importanța infanteriei bine organizate și a unităților de gardă în combinație cu sprijinul de foc.

Etape-cheie

  1. Atacurile Primei Armate — Atacuri repetate dimineața și după-amiaza ale corpurilor VII și VIII ale Primei Armate, care au fost oprite de focul francez.
  2. Atacul unităților de gardă asupra St. Privat — Atacul început seara de Garda prusacă asupra pozițiilor de la St. Privat, care după pierderi grele a avut succes.
  3. Sprijin artileristic și stabilizarea frontului — Foc masiv de artilerie și angajarea unor corpuri prusace suplimentare au dus la cucerirea St. Privat și au forțat francezii să se retragă.

Armament și tehnică

Pușca ChassepotPușca franceză cu rază lungă de acțiune, care a cauzat pierderi grele infanteriei prusace.
MitrailleuseDispozitiv francez de armă cu foc rapid, care oferea un sprijin puternic apărătorilor.
Tunurile KruppTunuri prusace din oțel cu închizător pe boltă, care aveau o rază și o putere de foc mai mare decât armele franceze.

Curiozități

  • Bătălia de la Gravelotte a fost cea mai mare bătălie a războiului franco-prusac.
  • Garda prusacă a suferit pierderi grele, până la 8 000 din 18 000 de oameni fiind răniți sau uciși.
  • Ofițerii francezi au subestimat greșit epuizarea unităților prusace și au propus un contraatac nepus în practică.
  • Fazele bătăliei au inclus un foc masiv de artilerie, care a fost esențial pentru succesul prusac.
  • Armata Rinului franceză a fost după bătălie încercuită în fortăreața Metz și după un asediu de două luni a capitulat.

Întrebări frecvente

Când și unde a avut loc bătălia de la Gravelotte?
Bătălia a avut loc la 18 august 1870 în satul Gravelotte din Lorena, aproximativ 9,7 km vest de Metz.
Cine a condus forțele prusace și franceze în bătălie?
Forțele prusace au fost conduse de regele Wilhelm I și generalul Karl Friedrich von Steinmetz, iar Armata Rinului franceză a fost condusă de mareșalul François Achille Bazaine.
Care a fost rezultatul bătăliei de la Gravelotte?
Armata prusacă a învins, a blocat Armata Rinului franceză și a forțat-o să se retragă în fortăreața Metz.
Ce arme au jucat un rol cheie în bătălie?
Puștile franceze Chassepot și mitrailleuse și tunurile prusace Krupp au fost esențiale pentru desfășurarea bătăliei.

Surse

Bătălii conexe

← Toate bătăliile