Boeing F/A-18E/F Super Hornet
Boeing F/A-18E/F Super Hornet este un bombardier de vânătoare cu aripă joasă, cu construcție convențională, utilizând pe scară largă aliaje de aluminiu (31%), compozite de carbon (19%) și aliaje de titan (21%), dezvoltat din avionul McDonnell Douglas F/A-18 Hornet.
Descriere
Boeing F/A-18E/F Super Hornet a fost dezvoltat ca răspuns la necesitatea Marinei Statelor Unite de a înlocui tipurile învechite de aeronave, în special Grumman F-14 Tomcat, A-6 Intruder și proiectul anulat A-12 Avenger II. Dezvoltarea a continuat pe baza fuselajului dovedit al F/A-18 Hornet, noua aeronavă având o rază de acțiune mai mare, o capacitate de încărcare a armamentului superioară și o detectabilitate parțial redusă datorită modificărilor formei și aplicării regulii „platform alignment”. Primul prototip a zburat în 1995, producția în serie mică a început în 1997, iar producția completă în serie a urmat după fuziunea McDonnell Douglas cu Boeing.
Construcția Super Hornet utilizează pe scară largă aliaje de aluminiu (31 %), compozite din fibră de carbon (19 %) și aliaje de titan (21 %), ceea ce a permis reducerea numărului de componente ale fuselajului la 8.100 față de 14.100 la versiunea anterioară. Aeronava este adaptată pentru operare pe portavioane cu caracteristici CATOBAR și este echipată cu două motoare turboreactor General Electric F414-GE-400. Datorită modificărilor formei și acoperirii, suprafața de reflexie radar (RCS) este semnificativ redusă comparativ cu alte aeronave de generația a 4-a.
Date tehnice
| Țara de origine | Statele Unite ale Americii |
|---|---|
| Introducere în serviciu | 2001 |
Serviciu și utilizare în luptă
Super Hornet formează coloana vertebrală a aviației de pe portavioane a Marinei Statelor Unite încă de la începutul secolului XXI și a fost utilizat pe scară largă în operațiuni de luptă în Orientul Mijlociu, inclusiv în Afganistan, Irak, Siria și în luptele împotriva Statului Islamic. În 2017, Super Hornet a realizat primul său istoric doborâre a unei ținte aeriene, când un F/A-18E a doborât un Su-22M4 sirian în timpul operațiunilor din Siria.
Aeronavele sunt utilizate și în forțele aeriene ale Australiei și Kuweitului. Australia a comandat varianta F/A-18F în 2007, iar aeronavele au intrat în serviciu în decembrie 2010. Super Hornet este folosit în diverse configurații de luptă și a participat la numeroase operațiuni importante, inclusiv atacuri asupra țintelor terestre și lupte aeriene.
Variante
Cost
57 mil. USD — Preț unitar conform specificațiilor din sursă
Curiozități
- Super Hornet are un număr semnificativ redus de componente ale fuselajului (8.100) comparativ cu versiunea anterioară C/D (14.100).
- Aeronava utilizează două circuite hidraulice complet independente, care funcționează la o presiune înaltă de până la 345 atm în timpul manevrelor extreme.
- Suprafața de reflexie radar (RCS) a Super Hornet este de doar 1,021 m², mult mai mică decât la F-15 (400 m²) sau Su-27 (15 m²).
- La producția Super Hornet contribuie și compania cehă Aero Vodochody, care furnizează ușile tunului.
- Super Hornet este singura aeronavă de generația a 4-a care are o antenă radar APG-79 AESA cu o înclinație atipică pentru reducerea RCS.
Întrebări frecvente
- Care este raza maximă de acțiune a F/A-18E/F Super Hornet?
- Raza tipică de acțiune este de 2.225 km, iar în configurație de croazieră poate ajunge până la 3.035 km.
- Ce armament principal poate purta Super Hornet?
- Aeronava este echipată cu tun rotativ de 20mm M61A2 și poate purta o gamă largă de rachete și bombe, inclusiv AIM-9 Sidewinder, AIM-120 AMRAAM, AGM-88 HARM, AGM-65 Maverick, AGM-84 Harpoon și bombe ghidate JDAM și Paveway.
- Ce țări operează F/A-18E/F Super Hornet?
- Super Hornet este în serviciul forțelor armate ale Statelor Unite, Australiei și Kuweitului.
- Care este diferența dintre variantele F/A-18E și F/A-18F?
- F/A-18E este versiunea cu un singur loc, în timp ce F/A-18F este versiunea cu două locuri.