RGM-59 Taurus

Descriere

Proiectul RGM-59 Taurus a fost inițiat de Marina Statelor Unite în anul 1961 ca parte a cerinței pentru o nouă rachetă de tip Landing Force Support Weapon (LFSW), menită să înlocuiască tunurile grele navale în sprijinul operațiunilor de debarcare.

Racheta urma să fie propulsată de un motor rachetă și echipată cu un cap de luptă convențional cu o rază de acțiune de cel puțin 55 km. Pentru ghidaj precis a fost proiectată o combinație între un sistem inerțial pentru faza medie a zborului și ghidaj terminal printr-un balizaj controlat de unități terestre, aeronave fără pilot DASH sau o variantă Grumman OV-1 Mohawk. Racheta trebuia să poată lovi ținta cu mare precizie datorită corecției poziției față de balizaj.

În 1963 racheta a fost desemnată ZRGM-59A Taurus și urma să utilizeze aceleași lansatoare ca racheta antiaeriană Terrier. Precizia loviturii era estimată între 27 și 192 metri, în funcție de funcționarea balizajului. Testarea sistemului de ghidaj urma să înceapă în 1965 cu rachete MGM-29 Sergeant modificate, iar compania Lockheed a fost aleasă pentru dezvoltarea structurii aeriene. Proiectul a fost însă anulat în 1965, înainte de începerea producției.

Date tehnice

Serviciu și utilizare în luptă

Proiectul RGM-59 Taurus nu a fost niciodată realizat ca hardware funcțional și nu a fost utilizat în nicio operațiune de luptă. După anularea sa, Marina s-a concentrat pe alte proiecte, cum ar fi varianta navală a rachetei MGM-52 Lance și versiunea înarmată a aeronavei fără pilot Ryan Firebee, însă nici aceste proiecte nu au fost finalizate din cauza limitărilor financiare.

O nouă încercare de dezvoltare a unei rachete navale pentru sprijinul debarcărilor a fost făcută în 1967, când Naval Weapons Center a propus un sistem cu ghidaj terestru și o precizie de aproximativ 180 metri, destinat lansării de pe crucișătoare, distrugătoare și submarine balistice. Acest proiect nu a fost de asemenea realizat, iar rolul rachetei navale pentru sprijinul debarcărilor a rămas neacoperit până la apariția rachetei BGM-109 Tomahawk în anii 80.

Curiozități

• Proiectul RGM-59 Taurus trebuia să înlocuiască tunurile grele navale în sprijinul operațiunilor de debarcare, care erau retrase în acea perioadă.
• Sistemul de ghidaj al rachetei combina navigația inerțială cu ghidajul terminal printr-un balizaj controlat de unități terestre sau aeronave fără pilot.
• Racheta urma să utilizeze aceleași lansatoare ca racheta antiaeriană Terrier, facilitând integrarea sa pe nave.
• Testarea sistemului de ghidaj urma să fie realizată cu rachete MGM-29 Sergeant modificate încă din 1965.
• Proiectul a fost anulat înainte de producerea oricărui hardware, iar rolul său a fost preluat în cele din urmă de racheta BGM-109 Tomahawk în anii 80.

Întrebări frecvente

Ce a fost proiectul RGM-59 Taurus?

A fost un proiect american de rachetă navală suprafață-la-suprafață destinată sprijinului operațiunilor de debarcare, dezvoltat în anii 60, dar niciodată realizat.

Care a fost scopul principal al rachetei Taurus?

Să înlocuiască tunurile grele navale în oferirea sprijinului de foc unităților de debarcare în timpul asaltului pe coastă.

De ce a fost proiectul anulat?

Proiectul a fost anulat în 1965, înainte de producerea hardware-ului, probabil din cauza schimbărilor de priorități și a limitărilor financiare.

Ce rachetă a înlocuit în final rolul pe care trebuia să îl îndeplinească Taurus?

Rolul rachetei navale pentru sprijinul debarcărilor a fost îndeplinit abia odată cu apariția rachetei BGM-109 Tomahawk în anii 80.