Războiul din Golful Persic

Context și cauze

După încheierea Războiului dintre Irak și Iran în 1988, regimul lui Saddam Hussein a fost falimentar financiar și datora sume considerabile Kuvajtului și Arabiei Saudite. OPEC a stabilit limite de extracție a petrolului, pe care Kuvajt le-a depășit, ceea ce a dus la scăderea prețurilor petrolului și deprecierea veniturilor irakiene. Irak a acuzat Kuvajtul de război economic și extracție neautorizată de petrol pe câmpul disputat Rumajlá și a susținut că Kuvajt este istoric parte a Irakului. Aceste dispute și probleme economice au dus la invazia irakiană în Kuvajt pe 2 august 1990.

Comunitatea internațională a reacționat prin condamnarea invaziei, iar Consiliul de Securitate al ONU a impus sancțiuni Irakului. Arabia Saudită a cerut protecție militară SUA, ceea ce a dus la formarea unei coaliții largi de state cu scopul de a elibera Kuvajtul și de a împiedica avansarea irakiană în regiune.

Forțe și comandanți

Armata irakiană dispunea de aproximativ 100 000 de soldați și 300 de tancuri la invazia în Kuvajt, în timp ce apărarea Kuvajtului număra aproximativ 16 000 de oameni. Coaliția formată din 28 de state, inclusiv SUA, Arabia Saudită, Regatul Unit, Franța și Egipt, a mobilizat aproximativ 300 000 de soldați. Comandantul forțelor coaliției a fost generalul Norman Schwarzkopf, care a planificat inițial distrugerea sistemelor radar și antiaeriene irakiene pentru a obține superioritate aeriană.

Coaliția a lansat operațiunea Scutul deșertului pentru apărarea Arabiei Saudite și ulterior operațiunea Furtuna deșertului cu scopul de a elibera Kuvajtul. Președintele irakian Saddam Hussein a refuzat să-și retragă trupele și a declarat că orice încercare de a alunga Irak va duce la „mama bătăliilor”.

Desfășurarea bătăliei

Pe 2 august 1990, unitățile irakiene au ocupat rapid Kuvajtul, apărarea kuvajteană fiind zdrobită în 12 ore. Irak a instalat un guvern marionetă pe teritoriul ocupat și a anexat Kuvajtul. Comunitatea internațională a reacționat prin rezoluții ONU și formarea unei coaliții pentru intervenție militară.

Din august 1990 până în ianuarie 1991 a avut loc operațiunea Scutul deșertului, când coaliția și-a consolidat forțele în regiune. Pe 17 ianuarie 1991 a început operațiunea Furtuna deșertului cu bombardamente masive aeriene și navale asupra țintelor irakiene, inclusiv radare și sisteme antiaeriene, ceea ce a dus la obținerea rapidă a superiorității aeriene.

Pe 24 februarie 1991, coaliția a lansat atacul terestru, care a inclus manevre de încercuire și atacuri diversive asupra Kuvajtului. Armata irakiană a fost învinsă rapid, Garda Republicană încercuită, iar după 100 de ore a fost declarată încetarea focului. Kuvajtul a fost eliberat, iar forțele coaliției au avansat pe teritoriul irakian, dar progresul a fost oprit.

Straty

Pe partea coaliției s-au înregistrat aproximativ 400 de morți și puțin sub 1000 de răniți. Pierderile irakiene sunt foarte neclare, estimările variind între 1 500 și 200 000 de victime, cele mai frecvente cifre fiind între 25 000 și 75 000 de soldați și câteva mii de civili. Aproximativ 71 000 de soldați irakieni au fost luați prizonieri de coaliție.

Consecințe și importanță

Războiul a dus la eliberarea Kuvajtului și oprirea expansiunii irakiene în regiune, însă Saddam Hussein a rămas la putere. Irak a suferit pierderi grele în tehnică militară și în armată, care nu a mai atins niciodată forța din 1990. ONU a impus sancțiuni economice pe termen lung Irakului, care au durat până la începutul celui de-al doilea război din Golf în 2003.

Daunele ecologice au fost semnificative, în special din cauza incendierii puțurilor petroliere din Kuvajt și a scurgerilor de petrol în mare. Războiul a adus, de asemenea, tehnologii militare noi și a schimbat acoperirea mediatică a conflictelor, apărând transmisiuni live de pe front și jurnalismul integrat. Unii veterani suferă de sindromul războiului din Golf, care include diverse probleme de sănătate.

Tehnică folosită

Etape-cheie

1. Invazia irakiană în Kuvajt — Pe 2 august 1990, unitățile irakiene au trecut granița și au ocupat rapid Kuvajtul.
2. Operațiunea Scutul deșertului — Apărarea Arabiei Saudite și consolidarea forțelor coaliției din august 1990 până în ianuarie 1991.
3. Operațiunea Furtuna deșertului — Bombardamente aeriene începând cu 17 ianuarie 1991 și atac terestru din 24 februarie 1991 care au dus la eliberarea Kuvajtului.
4. Încetarea focului și încheierea luptelor — După 100 de ore de campanie terestră a fost declarată încetarea focului și coaliția a oprit înaintarea.

Armament și tehnică

Curiozități

• Războiul a fost primul în care s-a folosit masiv jurnalismul integrat și transmisiuni televizate live de pe front.
• Mărturia unei fete de cincisprezece ani despre uciderea nou-născuților într-un spital kuvajtean a influențat opinia publică, dar ulterior s-a dovedit a fi falsă.
• Un Mig-25 irakian a doborât singurul avion de vânătoare american F-18 în timpul războiului, fiind singura victorie aeriană a Irakului.
• Coaliția a pierdut peste 70 de avioane, ceea ce a fost mai puțin decât se aștepta inițial.
• Saddam Hussein a ordonat incendierea puțurilor petroliere din Kuvajt, cauzând o catastrofă ecologică extinsă.

Întrebări frecvente

Când a început și s-a încheiat războiul din Golf?

Războiul a început pe 2 august 1990 cu invazia irakiană în Kuvajt și s-a încheiat pe 28 februarie 1991 cu încetarea focului după eliberarea Kuvajtului.

Cine a condus coaliția împotriva Irakului?

Coaliția a fost condusă de Statele Unite ale Americii împreună cu Arabia Saudită, Regatul Unit, Franța, Egipt și alte state.

Care au fost principalele operațiuni ale războiului?

Operațiunea Scutul deșertului (apărarea Arabiei Saudite și consolidarea forțelor) și operațiunea Furtuna deșertului (atacuri aeriene și terestre asupra Irakului și Kuvajtului).

Care au fost pierderile de ambele părți?

Coaliția a avut aproximativ 400 de morți și puțin sub 1000 de răniți, pierderile irakiene fiind estimate între 1 500 și 200 000, cel mai frecvent între 25 000 și 75 000.