Zeppelin Staaken R.V

Descriere

Dezvoltarea bombardierelor mari Zeppelin a fost mutată în 1916 la Staaken în Germania, unde a fost creată o serie de modele Riesenflugzeugen, printre care și Zeppelin-Staaken R.V. Acest model a fost dezvoltat simultan cu R.VI și R.VII. Din punct de vedere constructiv, R.V era echipat cu două gondole motoare, fiecare purtând două motoare aranjate în tandem, care antrenau o singură elice prin cuplaje, cutii de viteze și arbori. În plus, în botul fuselajului era montat un motor tractiv suplimentar. Gondolele erau suficient de mari pentru a permite întreținerea motoarelor în timpul zborului.

Modelul R.V însă nu a fost ales pentru producția în serie, deoarece sistemul complex de transmisii și cuplaje ale motoarelor reprezenta un risc mai mare de dezvoltare. În locul său a fost preferat modelul R.IV. Fiecare aeronavă din seria R necesita o echipă la sol de 50 de persoane, ceea ce indică dificultatea operării acestor bombardiere uriașe.

Date tehnice

Serviciu și utilizare în luptă

Singurul exemplar fabricat R.V (marcat R.V 13/15) a fost acceptat în serviciu la unitatea Rfa 501 (Riesenflugzeug Abteilung 501) la 23 decembrie 1917, după o perioadă lungă de dezvoltare complicată de problemele de transmisie a puterii motoarelor. După primul zbor operațional din 25 ianuarie 1918, a efectuat alte cincisprezece misiuni operaționale în decurs de opt luni de serviciu. Cariera sa s-a încheiat cu o aterizare de urgență în ceață la 18 octombrie 1918.

Curiozități

• Zeppelin-Staaken R.V a fost unul dintre bombardierele mari denumite Riesenflugzeugen, care trebuiau să fie mai puțin vulnerabile decât dirijabilele rigide ale vremii.
• Gondolele motoare ale R.V erau suficient de spațioase pentru a permite întreținerea motoarelor în timpul zborului.
• Fiecare exemplar din seria R necesita o echipă la sol de 50 de persoane, ceea ce arată dificultatea operării acestor avioane.
• R.V nu a fost ales pentru producția în serie din cauza riscului mai mare asociat cu sistemul său complex de transmisii și cuplaje ale motoarelor.
• Singurul R.V fabricat a efectuat în total șaisprezece misiuni operaționale în timpul serviciului său.

Întrebări frecvente

Câte motoare avea Zeppelin-Staaken R.V?

Avea cinci motoare Maybach Mb.IVa, dintre care patru în tandem în două gondole și unul în botul fuselajului.

De ce modelul R.V nu a fost ales pentru producția în serie?

Pentru că sistemul complex de transmisii și cuplaje ale motoarelor reprezenta un risc mai mare de dezvoltare.

Câți membri avea echipajul R.V?

Echipajul era format din șapte persoane.

Cât timp a servit Zeppelin-Staaken R.V în serviciul de luptă?

A servit aproximativ opt luni, din ianuarie până în octombrie 1918.